Ceea ce a determinat-o pe Greta Albu sa isi deschida propria firma nu a fost nici dorinta de a nu mai lucra pentru altii si nici perspectivele de imbogatire pe care le intrevede orice patron atunci cand se lanseaza in afaceri. Terminase Facultatea de Instalatii si lucra in proiectare la o fabrica din domeniul prelucrarii cauciucului, cu sediul in cartierul Colentina din Bucuresti. Motivele trecerii Gretei din sectorul de stat in randul patronatului au fost mult mai simple si au tinut de mutarea
Ceea ce a determinat-o pe Greta Albu sa isi deschida propria firma nu a fost nici dorinta de a nu mai lucra pentru altii si nici perspectivele de imbogatire pe care le intrevede orice patron atunci cand se lanseaza in afaceri. Terminase Facultatea de Instalatii si lucra in proiectare la o fabrica din domeniul prelucrarii cauciucului, cu sediul in cartierul Colentina din Bucuresti. Motivele trecerii Gretei din sectorul de stat in randul patronatului au fost mult mai simple si au tinut de mutarea fabricii la care lucra in Jilava si de faptul ca nu vroia sa faca naveta. Astfel, in 1991 a deschis firma Al Inst Con SRL, care se ocupa de proiectare in domeniul instalatiilor si constructiilor. „Multa vreme ne-am ocupat de hidroizolatii, insa astfel de lucrari se fac numai vara. Astfel, iarna aveam o perioada destul de lunga in care nu aveam activitate. si asa a aparut ideea fierului forjat, explica Greta Albu. La inceput, era doar un hobby, insa lucrurile au luat o alta turnura in momentul in care au venit niste clienti care i-au cerut sa le faca o balustrada de 36 de metri din fier forjat. Greta a lucrat patru luni la aceasta comanda si, cand a vazut cum a iesit, a inceput sa prinda curaj. Problema salariatilor a rezolvat-o prin cooptarea a doi angajati care lucrau in firma sa la partea de hidroizolatii si, treptat, a inceput sa se ocupe mai mult de modelarea fierului forjat. In total, a investit aproximativ 10.000 de dolari, in principal in procurarea de unelte pentru prelucrarea fierului. „Am inceput sa producem de la garduri, porti, balustrade pana la obiecte decorative si de mobilier. Cred ca unul dintre cele mai importante aspecte tine de faptul ca toate acestea sunt produse manual. Clientul vine si ne spune cam ce vrea, propunem si noi o solutie si cadem de acord asupra solutiei finale. In principiu, daca vrea neaparat o anumita solutie care noua nu ne place, refuzam comanda, pentru ca nu vrem sa facem lucruri urate, spune Greta Albu. Cifra de afaceri a companiei este de aproximativ 5-6.000 de dolari anual, insa aceasta a fost si de 7.000 de dolari/an in momentul in care a avut un contract de export de mobilier in Franta. „Valoarea acestuia a fost de aproximativ 5.000 de dolari/an, insa asta nu a dus la cresterea semnificativa a cifrei de afaceri din cauza faptului ca nu facem productie de serie, explica Greta Albu. Despre obiectele fabricate manual, in general, se spune ca sunt foarte scumpe. O afacere asemanatoare, bazata pe prelucrarea fierului forjat, dezvoltata in Occident nu se bazeaza pe un volum impresionant de vanzari ci, din contra, pe preturi ridicate. In general, obiectele executate manual sunt mult mai valoroase decat cele de serie. In Romania insa, lucrurile nu stau chiar asa, si asta, in principal, din cauza faptului ca afacerile in acest domeniu se gasesc la inceput. „Metrul liniar de balustrada costa la noi aproximativ 75 de dolari, Portile in jur de 80-100 de dolari/mp, grilajele circa 70-90 de dolari/mp. Aceste preturi sunt aproximativ egale cu cele ale unui producator de serie. La mobilerul de fier forjat preturile variaza intre 40 si 400 dolari/bucata, insa pentru noi nu prea renteaza aceasta zona, pentru ca se preteaza mai mult la productia de serie, spune Greta Albu.
Pentru a nu deranja vecinii, a mutat productia la Titu
Marea problema a acestui tip de afacere o reprezinta desfacerea. Chiar daca au inceput sa apara magazine specializate in vanzarea de obiecte de decoratiuni din fier forjat, pentru o firma care activeaza in acest domeniu lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Greta a incercat varianta acestor magazine, insa nu prea a avut succes, asa ca a incercat sa isi gaseasca singura comenzi. A investit intr-un site (www.fierforjatmanual.ro), are anunturi in Pagini Aurii si, nu in ultimul rand, merge la vilele aflate in constructie pentru a gasi comenzi. Vreme de cativa ani, atelierul in care lucra era in propria curte, insa, din cauza zgomotului care ii deranja pe vecini, a trebuit sa se mute. Astfel, daca lucra pentru un client care isi construia o casa era multumita pentru ca putea lucra direct la el. Acum a mutat punctul de lucru al firmei in apropiere de orasul Titu (judetul Dambovita) si vrea sa investeasca in dezvoltarea atelierului de aici. „In principiu, investitiile pe care trebuie sa le mai fac sunt in valoare de 10.000 de dolari, si asta pentru ca vrem sa ne extindem si cu lucrari in lemn. Urmatorul pas va consta in deschiderea unui magazin, care sa rezolve problema desfacerii, incheie Greta Albu.
Business Start
Investitie minima: aproximativ 8.000-10.000 dolari. Pentru inceput, acesti bani trebuie investiti intr-o trusa speciala pentru modelarea fierului la rece, care costa aproximativ 6.000 de dolari, doua aparate flex, doua aparate de sudura, statoare, bancuri de lucru, menghine. Numar de angajati: daca afacerea este centrata pe prelucrarea manuala, doua persoane angajate „sa bata fierul sunt de ajuns in situatia in care patronul lucreaza cot la cot cu acestia. Un designer care sa se ocupe de creionarea modelelor ce vor fi executate este de dorit, insa de obicei locul acestuia este preluat de patronul afacerii. Foarte importanta este urmarirea lucrarilor de catre cel care a facut schitele cu modelele ce trebuie executate. Pentru o firma care vrea sa se axeze pe productia de serie sunt necesari minimum opt angajati. Aprovizionarea cu materie prima: se face de la firmele specializate. Greta Albu, spre exemplu, cumpara de la firma Baduc, pretul pe care
il plateste pentru fiecare kilogram de fier fiind de aproximativ 1.000 de lei. O relatie la un laminor este si ea esentiala, pretul folosirii acestuia fiind de aproximativ 18 milioane lei/tona. Pentru firmele care nu fac productie de serie, problema este ca, in general, companiile care au laminoare nu accepta decat comenzi de minimum o tona de fier.
Alte sfaturi:
· nefiind multe magazine de desfacere pe piata, propria promovare este
foarte importanta. Doua dintre cele mai eficiente metode de promovare sunt constructia unui site propriu si prezenta in cataloagele de genul Pagini Aurii;
· contactarea directa a clientilor da, de obicei, cele mai bune rezultate, iar pentru aceasta trebuie vizate in principal zonele in care sunt multe constructii noi;
· in general, productia de mobilier de fier forjat nu prea este rentabila, daca nu a fost dezvoltata productia in serie. Pentru mobilier si pentru obiectele de decoratiuni, cel mai bun spatiu de vanzare il reprezinta magazinele specializate, care au inceput sa apara si in Romania.