Doar 15 clădiri de locuinţe din Bucureşti cu risc seismic ridicat au fost consolidate

Doar 15 din clădirile de locuinţe din Bucureşti, încadrate în clasa I de risc seismic, au fost reabilitate, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

Conform MDRT, au fost notificate 126 clădiri, cuprinzând 3.823 de apartamente, în municipiul Bucureşti, cu risc seismic ridicat de prăbuşire în cazul producerii unui cutremur de magnitudine similară sau mai mare celui produs în anul 1977.

Din cele 126 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, până la începutul anului 2012 au fost consolidate 15 clădiri, cuprinzând 606 apartamente, iar alte 17 clădiri, cuprinzând 398 apartamente, sunt în diverse stadii de proiectare şi execuţie a lucrărilor de consolidare.

De asemenea, au mai fost consolidate 5 clădiri, situate în municipiile Ploieşti, Bacău, Târgu Mureş, Brăila, Galaţi.

În Programul de acţiuni derulat de MDRT pentru anul 2012, care are alocat un buget de 5 milioane lei, sunt incluse 15 construcţii cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa 1 de risc seismic şi care prezintă pericol public, cu lucrări de intervenţie în curs de execuţie, toate preluate din programul de acţiuni pe anul 2011. Clădirile se află în Bucureşti şi în judeţele Neamţ, Tulcea, Covasna, Constanţa.

Din totalul sumei alocate, 3 milioane lei sunt destinaţi lucrărilor din Bucureşti.

În anul 2011, în urma propunerilor formulate de autorităţile administraţiei publice locale şi în limita fondurilor alocate în bugetul MDRT, respectiv de 8 milioane lei, au fost nominalizate 25 de clădiri de locuit multietajate, cu 750 apartamente, pentru finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare.

Potrivit datelor MDRT, în medie, în România se produc 2-3 cutremure majore pe secol. Cutremurile istorice din sursa Vrancea afectează, în principal, clădirile înalte din localităţile situate pe axa Iasi – Focşani – Bucureşti – Olteniţa, cu propagarea undei seismice pe direcţiile Galaţi – Brăila -Tulcea şi Ploieşti – Braşov – Făgăraş – Covasna. Alte zone seismogene sunt Banat, Munţii Făgăraş, frontiera de nord-vest, Târnave, Dobrogea de sud, cu activitate resimţită pe suprafeţe restrânse, dar care poate determina efecte severe.
Municipiul Bucureşti este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, în principal din cauza poziţiei geografice şi existenţei unui număr de câteva sute de clădiri cu peste patru etaje, din beton armat, construite în majoritate înainte de 1.940 în zona centrală a Bucureştiului.
De asemenea, cauzele vizează inexistenţa la nivel mondial şi în România, în perioada construcţiei acestor clădiri, a cunoştinţelor şi normelor tehnice necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure.
Sursa: Agerpres