Dintre aceştia, 56% sunt bărbaţi, iar mai bine de jumătate (51%) au vârsta între 31 şi 50 de ani. Un procentaj important de datornici aflaţi în străinătate, de 23%, au vârsta între 51 şi 65 de ani, fiind urmaţi de cei între 18 şi 30 de ani (16%). Restul de 10% au peste 65 de ani.
Cei mai mulţi dintre românii cu datorii aflaţi în afara ţării care decid să-şi achite restanţele o fac pe cale amiabilă, realizând plăti prin transfer bancar, potrivit studiului realizat de Debt Collection Agency. Ceilalţi trimit bani persoanelor împuternicite să facă aceste operaţiuni.
„Chiar dacă românii din străinătate au mai puţine datorii vândute, rata de recuperare a creanţelor în cazul lor este cu aproximativ 40% mai mică decât în privinţa românilor aflaţi în tară. În orice situaţie, o companie responsabilă trebuie să ajute debitorii să-şi ramburseze datoriile într-o manieră ordonată, în termene favorabile, şi să-i trateze cu respect şi întelegere pentru situaţia lor financiară”, spun specialiştii.
În privinţa tipului datoriilor cesionate şi care apartin persoanelor fizice, majoritatea acestora provin, în continuare, din sistemul bancar, având în vedere tendinta de reducere a riscului asociat creditelor neperformante. În top se află si datoriile provenite din serviciile telecom. În cazul companiilor, cele mai multe datorii cesionate sunt din segmentele: retail, farmaceutic, IT şi distribuţie. Potrivit celor mai recente date Eurostat, aproximativ 17% din români aveau datorii, anul trecut, la plata utilităţilor, ipoteci, chirii sau achizitii în rate, în scădere fată de anul anterior (19,7%).
Biroul european de statistică arată că 15,6% aveau datorii doar la plata utilităţilor, faţă de 18% în 2016. Totodată, 2,7% aveau restante la plata ratelor pentru diverse achiziţii de bunuri, faţă de 3,3% în 2016.
Conform datelor studiului, în ultima decadă, anii 2012 şi 2013 au reprezentat vârful de restante ale românilor la plata acestor obligaţii, cu un procent de aproape 30%, informează Agerpres. Anii de criză i-au obligat totuşi să fie mai atenţi la componenta de economisire, dar şi la cheltuieli nejustificate.
Scăderea creditării a continuat pe parcursul lui 2017, ceea ce a dus şi la reducerea ratei globale a creditelor neperformante la 6,4% la sfârşitul anului, comparativ cu 9,62% la sfârşitul lui 2016. Încă mai mare decât media din UE de 4,4%, aceasta se află în banda de risc mediu. Expunerea IMM-urilor domină în ceea ce priveşte soldul datoriei neperformante (40% din total) şi prezintă cel mai mare grad de neperformanţă (15,8%). Rata creditelor neperformante în comerţul cu amănuntul este semnificativ mai mică şi pe un trend descrescător (5,8% la sfârşitul lunii septembrie 2017, faţă de 7,1% la sfârşitul anului 2016).