STATISTICĂ Dobânzile extrem de mici și veniturile reduse sunt două mari motive pentru care majoritatea românilor nu țin bani în bancă sau țin sume nesemnificative. Așa se explică de ce peste 60,5% din totalul deponenţilor deţin doar 0,7% din valoarea depozitelor, în timp ce 136 de români au în bănci o sumă de 3,5 miliarde de lei.
Cei mai “economi” 136 de bogați ai României au în depozite un total de 3,5 miliarde de lei, cu o medie de aproape 26 de milioane de lei pe depozit. Poate suna anormal, dar cei 136 dețin sume de 3,5 ori mai mari decât grosul titularilor de depozite, adică 8,3 milioane de oameni care reușesc să adune doar puțin peste 955 de milioane de lei, cu o medie de doar 115 lei pe depozit. Datele au fost prezentate de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României.
Concluzia trasă de Florin Georgescu este că, în România, prăpastia dintre cei cu venituri ridicate și perosoane cu venituri medii și mici este semnificativ mai adâncă decât în restul Europei. Acest fenomen, măsurat printr-un indice de disparitate este foarte bine evidențiat de structura depozitelor bancare, așa cum am prezentat-o mai sus. Potrivit oficialului BNR, 40,1% din deponenți dețin numai 0,06% din valoarea depozitelor, cu un depozit mediu de 21 lei, iar alți 20,4% din deponenți dețin numai 0,6% din valoarea depozitelor la bănci, cu un depozit mediu de 409 lei, conform datelor prezentate de Florin Georgescu, pe baza datelor de la Fondul de Garantare pentru luna octombrie. Astfel, 6,1 milioane de persoane dețin depozite de 921 de milioane de lei.
Dobânzi “nepierzătoare” doar la băncile foarte mici
Doar băncile noi și foarte mici, cum ar fi TBI Bank sau Idea Bank, mai oferă dobânzi la depozite care să permită obținerea unui minim câștig la scadență. Banca bulgărească TBI oferă un randament de trei ori mai mare decât nume mari cu ar fi Raiffeisen sau BCR și de peste două ori mai mari decât BRD sau CEC Bank. Concret, dobânda pentru un depozit pe șase luni la TBI Bank este de 2,5% pe an. La 1.000 de lei depuși, după jumătate de an se obține un profit de 10,5 lei, în cel mai bun caz, adică depozitul la TBI Bank.
La Idea Bank se obține un plus de 7,56 lei, iar la Marfin Bank unul de doar 6,72 lei, la un depozit de 1.000 de lei. În cazul care optați pentru retragerea banilor înainte de scadență, profitul este diminuat de comisionul de 0,5% din suma retrasă.
În cazul majorității băncilor mari, considerate mai sigure, dobânzile sunt derizorii. Raiffeisen și BCR oferă un randament de doar 0,75% pe an pentru depozitul la șase luni. Dintre primele zeci bănci, doar Alpha Bank vine cu o ofertă comparabilă cu cea a instituțiilor de credit mici, care au nevoie de finanțare. Alpha oferă o dobândă de 1,5% pe an. În cazul Raiffeisen, la 1.000 de lei depuși, veți câștiga, după șase luni 3,15 lei. Câștigul este însă doar teoretic, întrucât comisionul de retragere perceput de bancă, indiferent decă depozitul se află la scadență sau nu, este de minimum 5 lei, ceea ce înseamnă o pierdere efectivă de aproximativ 2 lei. Dacă depozitul ar fi fost de 10.000 de lei, pierderea efectivă ar fi ajuns la circa 200 de lei, întrucât comisionul procentual de retragere este de 0,5% din suma depusă. În cazul BCR, dacă așteaptă până la scadență, clientul se va alege cu un profit de peste 3 lei.
Repetenți la economisire
În România şi Serbia, gradul de penetrare a produselor de economisire este încă redus; doi din cinci români preferă să economisească fără a utiliza produsele din sectorul financiar, arată o analiză din 2015 a Erste Bank. Doar unul din cinci români şi mai puţin de unul din zece sârbi care economisesc folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, spre deosebire de unul din doi cehi şi slovaci. „Situaţia ne arată că există încă potenţial pentru produse bancare în ECE, în special în Europa de Sud-Est“, consideră Peter Bosek. Austriecii continuă să economisească preponderent prin utilizarea carnetelor de economii (81%) şi produselor de economisire-creditare pentru locuinţe (66%). În Balcani se observă o diferenţă regională privind preferinţele de economisire: aproape unul din doi sârbi şi doi din cinci români care economisesc pun bani deoparte în numerar, acasă sau într-un seif, în timp ce 80% din croaţii care economisesc aleg un produs financiar. În toate ţările analizate în cadrul Barometrului Erste Group privind economisirea, persoanele care economisesc pun bani deoparte în principal pentru a avea o rezervă financiară sau pentru situaţii neprevăzute, acordând prioritate şi economiilor pentru pensie sau pentru achiziţii mai mici şi mai mari.
Nici în ceea ce privește utilizarea tehnologiei în domeniu nu stăm foarte bine. Aproape unul din doi clienţi cehi ai unei bănci utilizează online banking-ul cel puţin o dată pe săptămână (44%), urmând apoi slovacii şi austriecii (32%). Cehii sunt lideri în ECE în privinţa utilizării serviciilor de online banking pentru a-şi administra finanţele (44%), fiind urmaţi de slovaci şi austrieci (32%). La polul opus, 86% dintre sârbi nu fac tranzacţii online şi precizează că principalul motiv este lipsa accesului la internet (34%), în timp ce doar 10% sunt îngrijoraţi de securitate.
Cele mai bune dobânzi la depozite
Calcul pentru 10.000 de lei depuși în bancă pe o perioadă de un an. Câștigul real reprezintă diferența dintre dobânda încasată și comisioanele ce trebuie achitate. Am selectat doar ofertele care aduc un câștig. Majoritatea celorlalte oferte aduc pierderi.
Banca Dobânda Câștig (lei) Câștig real (lei)
TBI Bank 2,35% 197 161
Marfin Bank 1,90% 159 159
Idea Bank 2,15% 156 156
Carpatica 1,75% 147 147
Sursa: conso.ro