BIR este cea de a cincea banca comerciala romaneasca pentru care Banca Nationala a Romaniei (BNR) a cerut declansarea operatiunilor de lichidare in instanta. A esuat cu Banca Dacia Felix, pentru care recent Curtea Suprema de Justitie a decis, prin hotarare definitiva si irevocabila, continuarea activitatii conform planului de reorganizare judiciara. „Prin aceasta decizie se pune capat unui proces aflat pe rol de patru ani, epuizandu-se, totodata, toate posibilitatile juridice de anulare a planului de reorganizare judiciara dupa care Banca Dacia Felix isi desfasoara, in prezent, activitatea”, se arata intr-un comunicat al bancii. Programul de reorganizare a bancii se desfasoara pana in anul 2004, an care, conform graficului aprobat de instanta, ar trebui sa se incheie cu achitarea datoriilor catre creditorii sai: BNR si CEC. Dupa ratarea falimentului Bancii Columna, BNR a avut o ultima reactie in data de 23 iunie, cand i-a retras autorizatia de functionare. Fireste, decizia BNR poate fi contestata, dar fara prea mari sorti de izbanda pentru Banca Columna. Situatiei de la Credit Bank, aflata in criza de lichiditati din 1996, i s-a pus capat o data cu acceptarea starii de insolvabilitate, de catre banca.
Actiunea BNR de a lichida bancile romanesti cu probleme financiare a avut succes in doua cazuri: Banca Albina si Bankcoop (la ora inchiderii editiei cererea de declansare a falimentului pentru BIR abia fusese transmisa instantei).
BNR a introdus cererea de faliment
O schema bine folosita de toate celelalte banci a facut ca interventiile BNR sa se blocheze in instanta. Dupa aceeasi schema se ghideaza acum BIR, care in al doisprezecelea ceas anunta ca exista un investitor interesat sa participe la o majorare de capital al bancii, cu 60 milioane de dolari. Florentin Parlog, director in BIR, spune ca este vorba despre Centrul Ecumenic International, fondator si actionar al Bancii Internationale a Religiilor. „Banii sunt ca si intrati. E o problema de zile”, spune directorul BIR, care a adaugat ca banii provin „din donatii de la credinciosi”.
Totusi, in pofida faptului ca reprezentanti ai Centrului Ecumenic International au avut deja intalniri in BNR, banca centrala isi rezerva dreptul de a actiona conform primului impuls. Mai mult chiar, a obtinut de la Guvern o ordonanta de urgenta care sa faca posibila efectuarea platilor catre deponenti. Resursele Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB) nu acopera nici pe departe sumele cu care ar trebui sa despagubeasca deponentii persoane fizice. Ultimele cifre anuntau un disponibil de aproximativ 300 miliarde lei, dar depozitele constituite de persoanele fizice la BIR erau de circa 2.000 miliarde de lei, la data intrarii bancii in criza de lichiditati. Banca a mai efectuat plati, pe considerente sociale, potrivit directorului Parlog. Aceasta explica valoarea creditului acordat de BNR, in favoarea FGDSB, de 1.500 miliarde de lei. Dupa sistemul folosit in cazul Bankcoop, Executivul a acceptat deschiderea liniei de credit cu drept de utilizare din partea Fondului, pana la 30 iunie 2001, adica pe parcursul unui an de la inceperea procedurilor de faliment declansate de BNR.
Daca luam in considerare optimismul manifestat de oficiali ai BIR, atunci putem spune ca banca se afla intr-un moment de cumpana. In situatia in care Centrul Ecumenic International va participa la majorarea de capital, BIR poate fi salvata. Ramane de vazut, in aceasta situatie, in ce masura va mai putea recastiga increderea depunatorilor, de care are nevoie pentru atragerea de resurse. Daca banii nu vin, atunci BIR va urma calea falimentului. In aceasta situatie, persoanele fizice isi vor putea primi banii, in limita plafonului de garantare (care va ajunge, probabil, la aproape 63 milioane de lei). Conform legii, despagubirea incepe la cel mult trei luni de la hotararea definitiva a instantei.
Firmele si-au lichidat din vreme conturile
Persoanele juridice care mai au conturi la BIR vor avea insa de asteptat pana sa-si vada banii recuperati, daca acest lucru va fi posibil. La BIR, sumele aflate in depozite constituite de agenti economici sunt cu mult inferioare celor depuse de persoanele fizice. Firmele au reactionat rapid la zvonurile care anuntau o situatie precara a bancii si si-au lichidat din vreme conturile.
Potrivit legii, primul care beneficiaza de sumele rezultate din valorificare sau recuperare de credite este lichidatorul. Urmeaza platile catre salariati, daca este cazul, apoi achitarea obligatiilor catre bugetul statului (impozite si taxe) si abia dupa aceea banii recuperati se repartizeaza, dupa sistemul pro-rata, intre Fondul de Garantare (care a efectuat platile pentru despagubirea deponentilor persoane fizice) si ceilalti creditori chirografari – persoane fizice cu depuneri ce depasesc plafonul de garantare (daca mai exista) si persoane juridice.
Pentru cei din aceasta ultima categorie sanse de recuperare a banilor aproape ca nu exista. Experienta de pana acum a demonstrat ca valorificarea activelor bancare si recuperarea creditelor acordate de bancile aflate in faliment se situeaza la cote mici. „Un procentaj de recuperare de 30% din credite, este un mare succes”, apreciaza Arin Stanescu, lichidator pentru Banca Albina si Bankcoop. Stanescu estimeaza ca, in cazul Albina, va avea un rezultat apropiat de 20% din total. In ceea ce priveste Bankcoop, nu s-a oprit, inca, asupra vreunui procentaj, dar a atras atentia asupra faptului ca din totalul creditelor acordate, 4% intrau in categoria de credite curente, 6% in restante, iar restul se afla in litigii sau sunt obligatii extrabilantiere.
Valorificarea activelor ce constau in spatiile de lucru ale societatilor bancare in lichidare sau executarea garantiilor (bunuri imobiliare) care insotesc contractele de credit depind de trendul pietei imobiliare, care acum este in scadere.
La aceasta se adauga oferta mare de astfel de spatii, pe care lichidatorii o fac publicului. Intrarea pe aceasta piata a Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) diminueaza, de asemenea, sansele pentru obtinerea unor preturi bune din valorificarea bunurilor imobiliare. De altfel, procentajul de recuperare estimat pentru AVAB, potrivit unor aprecieri recente, este de 19 – 22% din totalul creantelor bancare preluate.
Drumul BIR catre faliment
· La data de 1 februarie, Banca Nationala a Romaniei a instituit supravegherea speciala asupra BIR. Aceasta decizie a survenit dupa ce Banca Internationala a Religiilor, din lipsa de lichiditati, a fost in imposibilitate de a-si constitui rezerva minim obligatorie la BNR.
· La data 8 mai, BNR a instituit asupra BIR regimul special de decontari. Din acest moment, unica sansa de salvare consta intr-o majorare de capital. Cu 20 milioane de dolari, bilantul bancii ar fi ajuns la „zero”.
· La data de 8 iunie, Consiliul de administratie al BNR a decis inceperea procedurilor de faliment. Promisiunile grupului Jaquila privind participarea la majorarea capitalului social al bancii au amanat decizia BNR. Promisiunile nu au fost onorate.
· La data de 27 iunie, CA al BNR a reluat discutiile asupra BIR. Cererea inaintata de Jaquila pentru o noua amanare, de 10 zile, a fost respinsa. BNR a hotarat inaintarea documentatiei pentru inceperea procedurilor de faliment.
· La data de 29 iunie, BNR inainteaza in instanta cererea de lichidare a BIR.
