Patru din cinci (80%) tineri cu vârsta între 16 şi 24 de ani din Uniunea Europeană aveau în 2019 competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, însă tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la acest capitol, doar 56% dintre ei având competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În contrast, în Croaţia ponderea tinerilor care au competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază este de 97%, în Estonia, Lituania şi Olanda este de 93% iar în Grecia de 92%.

Competenţele digitale sunt necesare pentru a putea urma cursuri online, o situaţie care a devenit evidentă în ultimele luni când mulţi tineri nu au putut merge la şcoli, universităţi sau alte instituţii de pregătire din cauza măsurilor de izolare asociate cu pandemia de COVID-19.

Adunarea Generală a ONU din noiembrie 2014 a decis ca la 15 iulie să fie marcată Ziua mondiala a competenţelor tinerilor. În prezent, în lume sunt 1,2 miliarde de tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani, însemnând 16 procente din populaţia globală, scrie Agerpres.

Lipsa competenţelor IT împiedică avansul companiilor

În altă ordine de idei, aproape jumătate (44%) dintre companiile din Europa de Est, inclusiv România, afirmă că lipsa competenţelor sau a expertizei personalului IT le împiedică sau le-au împiedicat să avanseze în transformarea digitală, în timp ce ameninţările cibernetice reprezintă cea mai mare provocare în următorul an, relevă datele un raport de specialitate, publicat joi.

Conform cercetării Veeam 2020 Data Protection Trends, transformarea Digitală (DX) se află în topul agendei celor mai mulţi lideri de afaceri, iar cheltuielile cu această tendinţă sunt estimate că vor ajunge la 7,4 trilioane de dolari între 2020 şi 2023, ceea ce înseamnă o rată anuală compusă de creştere (CAGR) de 17,5%.

Fiecare companie a avut astfel de perioade

Pe acest fond, însă, aproape fiecare companie a recunoscut că a trecut printr-o perioadă de nefuncţionare, unu din zece servere având întreruperi neaşteptate în fiecare an cu probleme care durează ore întregi şi costă sute de mii de dolari.

„Respondenţii au declarat că datele furnizate prin intermediul IT-ului au devenit inima şi sufletul majorităţii organizaţiilor, astfel încât nu e o surpriză faptul că echipele IT consideră importantă „protecţia datelor” şi includ aici nu doar copierea de rezervă şi restaurarea datelor, ci şi extinderea capacităţilor de afaceri. Cu toate acestea, multe organizaţii (40%) încă se bazează pe sisteme de generaţie veche pentru a-şi proteja datele fără a aprecia pe deplin impactul negativ pe care îl poate avea asupra activităţii lor.

Majoritatea (95%) organizaţiilor suferă întreruperi neaşteptate, iar o întrerupere durează în medie 117 minute (aproape două ore). În acest context, organizaţiile consideră că 51% dintre datele lor ca fiind de „Prioritate ridicată” faţă de „Normal”. O oră de inactivitate de la o aplicaţie cu „Prioritate ridicată” este estimată la 67.651 dolari, în timp ce pentru o aplicaţie „Normal” este de 61.642 dolari. Având un astfel de echilibru între prioritatea ridicată şi costurile normale în procente şi costuri de impact, este clar că „toate datele contează” şi că perioadele de inactivitate sunt intolerabile oriunde în mediile actuale”, se arată în concluziile studiului.