Dintre cele 82 de proiecte de centre comerciale anunţate pentru a fi dezvoltate în toată ţara, doar la 29 au început lucrările de construcţie iar, dintre acestea, doar şase proiecte noi au lucrări în derulare, se arată în cel mai recent studiu elaborat de Colliers International.Cazurile de centre comerciale care nu au chirişi nici măcar pentru jumătate din spaţiile disponibile în momentul lansării proiectelor pe piaţă, au început să crească simţitor în primul semestru al
Dintre cele 82 de proiecte de centre comerciale anunţate pentru a fi dezvoltate în toată ţara, doar la 29 au început lucrările de construcţie iar, dintre acestea, doar şase proiecte noi au lucrări în derulare, se arată în cel mai recent studiu elaborat de Colliers International.
Cazurile de centre comerciale care nu au chirişi nici măcar pentru jumătate din spaţiile disponibile în momentul lansării proiectelor pe piaţă, au început să crească simţitor în primul semestru al acestui an. O serie de retaileri care au închiriat spaţii în aceste proiecte au fost puşi în imposibilitatea de a deschide magazinele în momentul lansării centrului comercial, din lipsa finanţării necesare amenajării spaţiului.
„Gradul mare de neocupare se întâlneşte la centrele comerciale a căror lansare pe piaţa s-a suprapus cu criza financiară. Pentru a atinge maturitatea, orice mall are nevoie de 1-2 ani, perioadă în care se încearcă schimbarea obiceiurilor potenţialilor clienţi. Este clar că în această perioadă este mult mai dificil atât pentru dezvoltatori, cât şi pentru retaileri pentru a-şi atinge ţintele“, a declarat pentru Capital.ro Georgiana Andrei, consultant în cadrul diviziei de închirieri spaţii comerciale a Colliers International.
În primul semestru din 2009, oferta de spaţii comerciale din Bucureşti a continuat tendinţa ascendentă începută în anul 2008. Livrarea a două noi centre comerciale (Grand Arena şi Militari Shopping Center) şi extinderea Plaza Romania au crescut stocul total cu 66.670 mp, potrivit studiului Colliers.
Nu se mai lansează mall-uri în provincie
Nu acelaşi lucru a fost valabil şi în oraşele din provincie. Prima jumătate a lui 2009 a adus doar două livrări: Era Shopping Park din Oradea şi Galleria Suceava. Comparativ cu creşterea accelerată din 2008, în care stocul de spaţii comerciale aproape că s-a dublat ajungând la 634.070 mp, cele două centre au adus pe piaţă doar 15.300 mp de spaţii noi.
Criza economică a avut impact negativ nu doar asupra numărului de proiecte livrate ci şi asupra ratelor de neocupare la livrare care au crescut până la 40-60% în provincie. Şi în Bucureşti au fost livrate proiecte cu o rată de neocupare ridicată, în unele cazuri ajungând chiar şi până la 50%.
Chirii reduse cu până la 40%
Orientarea puternică a retailerilor către reducerea costurilor, în prima jumătate a anului 2009, a dus la scăderea chiriilor. Reducerile dramatice ale vânzărilor au convins majoritatea proprietarilor de centre comerciale să devină mai flexibili, făcând concesii care au scăzut nivelul chiriilor cu 10% până la 40% pentru perioade scurte de timp, de 6 – 12 luni, conform consultanţilor Colliers. Unii proprietari de centre comerciale au agreat chiar şi chirii procentuale pentru chiriaşii ancoră, de genul hypermarketurilor.
În a doua jumătate a anului două proiecte se vor livra în Bucureşti, Sun Plaza şi Cotroceni Park, care vor mări stocul de spaţii comerciale cu 104.100 mp. Interesul manifestat de dezvoltatori şi de retaileri pentru Bucureşti este încă foarte ridicat deoarece nici un alt proiect nou de centru comercial nu se află în construcţie în momentul de faţă şi unele zone ale capitalei sunt, în continuare, slab deservite de spaţii comerciale moderne.
Grad de neocupare de 5% la spaţiile stradale
Pentru prima dată în mulţi ani, raportul cerere-ofertă pe arterele comerciale principale din Bucureşti, s-a inversat. În timp ce anul trecut era foarte greu să închiriezi o locaţie pe Calea Victoriei, Blvd. Magheru sau Calea Dorobanţi, la sfârşitul primul semestru din 2009, 4.000 de mp de spaţii comerciale erau neocupaţi, reprezentând o rată de neocupare de 5%. Cele câteva cereri pentru spaţii comerciale stradale sunt concentrate pe arterele principale. Cererea provine din partea cafenelelor sau a brand-urilor de lux care s-au reorientat către piaţa din România unde chiriile au atins niveluri abordabile, revenind la valorile din 2005.