După trei ani de la aderare, România a reuşit să absoarbă circa 11% din banii comunitari. Deşi s-au depus zeci de mii de proiecte, doar 30% din acestea au obţinut finanţare.
Cel mai mare succes l-a avut programul destinat agriculturii şi dezvoltării rurale, care a înregistrat un grad de absorbţie de 13%. În acest procentaj sunt incluse însă şi subvenţiile primite de fermieri pentru zone defavorizate şi agromediu, care au totalizat peste 741 de milioane de euro, fiind depuse 2,32 milioane de cereri de plată/sprijin pe suprafaţă.
Viviana Vasile, director general adjunct al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii, spune că de la deschiderea programului, din 2008, şi până la sfârşitul anului 2009, au fost depuse la nivel naţional 21.531 de proiecte, cu o valoare de aproximativ 10,38 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate pentru finanţare 9.873 de proiecte în valoare de circa două miliarde de euro, din care pentru 9.181 de proiecte au fost contractate/încheiate decizii de finanţare. Valoarea totală a acestora este de 1,7 miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, doar 43% din proiectele depuse au primit undă verde pentru a beneficia de finanţare europeană. Cele mai multe proiecte (6.442) au fost depuse în cadrul măsurii 141 – „Sprijinul fermelor agricole de semi-subzistenţă“, fiind selectate 6.148 de proiecte, cu o valoare de 46 de milioane de euro.
Însă proiectele care au atras cea mai mare sumă contractată, respectiv 797,9 milioane de euro, au fost cele din cadrul măsurii 322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor“, fiind selectate spre finanţare doar 291 de proiecte.
De precizat că România a primit de la Comisia Europeană un avans de 7% din banii alocaţi prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în valoare de 561,58 milioane de euro.
Finanţări nerambursabile pentru firme
În ceea ce priveşte instrumentele structurale (fondurile structurale şi de coeziune), acestea au fost absorbite în proporţie de 10,26%. De când au fost deschise programele operaţionale şi până la sfârşitul anului trecut, s-au depus 14.889 de proiecte, dar au fost contractate doar 2.224, adică 15% din totalul cererilor transmise. Cel mai mare grad de absorbţie, respectiv 16,4%, continuă să-l aibă Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), accesat în special de către companiile din mediu privat. De altfel, în cadrul POS CCE au fost depuse şi cel mai mare număr de proiecte, 5.386, din care au fost contractate însă doar 17%. Dar cel mai spectaculos salt l-a înregistrat Programul Operaţional Regional, care în luna noiembrie a anului trecut avea un grad de absorbţie de 12,87%, iar în decembrie, de 15,35%.
Ce spun consultanţii
„Raportat la gradul de absorbţie pentru instrumentele structurale, România se află la nivelul mediu al statelor care au aderat în 2004. Totul depinde de anul acesta, 2010 fiind un an de cotitură“, spune Emanuel Răuţă, manager administraţie publică şi dezvoltare rurală al companiei GEA Strategy&Consulting. Acesta este de părere că rezultatele crizei se vor vedea de-abia acum şi că o serie de beneficiari, mai ales din rândul IMM-urilor, vor renunţa să mai semneze contractele de finanţare. Însă, mai relevante vor fi monitorizările Autorităţilor de Management, care vor arăta dacă beneficiarii se confruntă cu probleme de cash-flow, dacă vor avea în continuare probleme de cofinanţare şi dacă băncile o să-şi respecte promisiunile de a susţine proiectele la care s-au angajat beneficiarii.
La rândul său, Felix Lucuţar, partener în compania de consultanţă Agriculture Capital and Engineering, susţine că agricultura are un grad redus de absorbţie deoarece numărul mare de cereri care s-au depus pe anumite măsuri au blocat procesul de evaluare. „De exemplu, pe măsura 322 pentru renovarea şi dezvoltarea satelor, ultima sesiune a început anul trecut în aprilie, dar proiectele nu au fost evaluate nici până acum fiindcă s-au depus de şase ori mai multe cereri de finanţare decât alocarea financiară“, spune Lucuţar.
Pe de altă parte, proiectele pentru agricultură şi dezvoltare rurală implică şi lucrări de construcţii, ceea ce înseamnă o perioadă mai lungă pentru pregătirea aplicaţiei, dar şi a evaluării şi implementării. „Cred că, până la urmă, deşi sunt foarte multe cereri, nu vom reuşi să absorbim toţi banii. Exemplu este programul SAPARD, în cadrul căruia toţi banii erau contractaţi, existând chiar cereri suplimentare de finanţare. Dar gradul de absorbţie este de circa 80% din cauza contractelor anulate sau a celor pentru care s-a renunţat la finanţare“, explică Felix Lucuţar.
O serie de beneficiari, mai ales din rândul IMM-urilor, vor renunţa să mai semneze contractele de finanţare.
Emanuel Răuţă, manager, GEA Strategy&Consulting
11.305 proiecte au fost contractate în total, în perioada 2007-2009, din care 9.181 sunt finanţate prin FEADR şi restul prin intermediul instrumentelor structurale
