Deşi ar fi trebuit să ne aflăm în anul restructurării sistemului public, tot companiile din economia privată au produs, până în prezent, cei mai mulţi şomeri.
La 31 decembrie 2009, numărul salariaţilor din România era, potrivit Institutului Naţional de Statistică, de 4.368.000. Potrivit ultimelor date disponibile, la 31 mai 2010, mai erau angajaţi legal 4.278.000 de compatrioţi. Adică cu 90.000 mai puţini. În acelaşi timp, autorităţile anunţau recent că, de la începutul anului, personalul bugetar a scăzut cu puţin peste 27.000 de persoane.
Presupunând, la limită, că niciunul dintre cei rămaşi fără loc de muncă la nivelul întregii economii în prima parte a anului nu şi-a găsit un alt serviciu, ar rezulta că bugetarii reprezintă 30% din totalul noilor şomeri din 2010. Cum însă o parte dintre proaspeţii şomeri au reuşit probabil să se reangajeze, pare mai rezonabilă supoziţia că persoanele plătite de la buget reprezintă mai degrabă un sfert din totalul celor rămaşi fără slujbă în decursul acestui an.
Dezechilibrul între restructurarea sectorului privat şi restructurarea celui de stat se menţine, aşadar. Şi asta, după ce la capătul anului trecut a rezultat că bugetari au fost numai 18.000 (adică 5%) din cei 370.000 de salariaţi concediaţi în întreaga economie.
Aceste cifre au atras criticile preşedintelui Băsescu: „Este puţin. Trebuie accelerat procesul, iar selecţia personalului trebuie făcută pe criterii de calitate, nu pe criterii politice“.
Cum să fentezi restructurările
Oarecum în replică la declaraţiile şefului statului, premierul Emil Boc a arătat că în acest an va avea loc desfiinţarea a circa 88.000 de posturi bugetare, din care 74.000 sunt ocupate. Cu alte cuvinte, încă 47.000 de angajaţi ai instituţiilor publice îşi vor pierde locurile de muncă până la sfârşitul anului. „Pentru toate aceste disponibilizări există acte normative, iar în unele situaţii procedurile sunt în derulare. Rezultatele muncii noastre de acum se vor vedea în 2011 şi 2012. E un bilanţ de etapă, suntem în grafic, dar procesul continuă. În fiecare domeniu de activitate vor rămâne atâţia oameni cât va fi nevoie“, a afirmat primul-ministru.
Cel mai probabil, lucrurile nu vor sta chiar aşa, având în vedere că unele instituţii publice au găsit metode prin care să evite reducerile de personal impuse de la centru. De exemplu, Consiliul Local Târgu-Jiu a înfiinţat două companii care să preia personalul ce ar urma să fie disponibilizat începând cu 15 august. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, Ramona Evulescu, este vorba de Public SA, care va prelua aproximativ 450 de angajaţi de la Direcţia de Servicii Comunale şi va presta servicii pentru primărie în baza unor contracte, şi Publica Guard SA, unde vor lucra peste 200 de poliţişti comunitari ale căror locuri de muncă nu se mai regăsesc în noua structură a Poliţiei Comunitare.
La particulari, concedieri „pe bune“
Asta, în timp ce disponibilizările din sectorul privat sunt cât se poate de adevărate. Astfel, începând cu 15 mai, 385 de angajaţi ai fabricii de vagoane MEVA din Drobeta Turnu-Severin au rămas fără loc de muncă, iar în iulie Mobila Blaj SRL şi-a concediat toţi cei 169 de salariaţi. La fel, firma Ciserom SA din Sebeş a trimis în şomaj 117 din cei 288 de lucrători, după ce în 2009 mai concediase alte aproximativ 200 de persoane. Tot lipsa comenzilor a dus, în aprilie, la disponibilizarea tuturor celor 354 de angajaţi ai firmei Calzaturificio Torre din Lugoj.
Disponibilizările au lovit din greu şi Câmpina, unde toţi cei 334 de angajaţi ai Rafinăriei Steaua Română au rămas fără loc de muncă, de la sfârşitul lunii iunie. „În condiţiile accesării de credite necesare reluării activităţii de bază, se va proceda la reangajarea salariaţilor în conformitate cu nevoia de personal ce va rezulta din redimensionarea activităţii rafinăriei“, se arată într-un comunicat trimis de conducerea companiei către Bursa de Valori Bucureşti. În primele cinci luni ale acestui an, rafinăria a înregistrat pierderi de 7,3 milioane de lei.
La fel de reale sunt şi concedierile din companiile de stat. Circa 10.000 de ceferişti, de exemplu, îşi vor pierde locul de muncă în acest an, alături de alte câteva mii de angajaţi din companiile aflate în subordinea Ministerului Economiei.
O veste bună pentru guvernanţi este aceea că o parte din angajaţi pleacă de bună voie: sunt tot mai mulţi bugetari care şi-au dat demisia, nemulţumiţi de scăderea veniturilor. Numai din Primăria Cluj Napoca au plecat, în acest mod, şapte angajaţi.
27.000 de bugetari au fost concediaţi în 2010, alte 47.000 de posturi ocupate şi 14.000 de posturi neocupate urmând să fie desfiinţate până la finele anului
