potrivit semnalelor transmise de presedintele Fed, Alan Greenspan. El a remarcat indepartarea pericolului deflatiei si semnele de redresare economica in SUA. De cealalta parte a Oceanului, dinspre Banca Centrala Europeana se asteapta o masura contrara: reducerea in continuare a dobanzii de 2% (in euro), situata in prezent la un nivel dublu fata de cel din Statele Unite, dar cu mult sub cifrele ultimilor ani.Posibila „scumpire” a dolarilor, valuta in care se imprumuta numeroase tari emergente, a dat fiori reci economistilor din tari asiatice sau latino-americane, care s-au bucurat pana acum de lichiditatea „pompata” de dobanzile mici, dar care isi vor vedea inrautatite in curand conditiile de imprumut. Pe tot globul, dolarii „ieftini” imprumutati au fost investiti, spre exemplu, in proprietati imobiliare, pretul caselor si terenurilor explodand. O data cu cresterea dobanzilor, caderea preturilor pe piata imobiliara dubleaza riscurile pentru bancile ai caror clienti devin expusi la riscul de neplata. Scutita de riscuri nu este nici Romania, chiar daca acestea sunt mult mai mici decat in statele legate puternic de economia americana. La o crestere „esalonata” a dobanzilor de catre Fed cu numai un punct procentual, pana la 2%, anul acesta (cu 0,25 0,50 puncte procentuale in vara, iar restul catre finele anului), influentele vor fi minore. O crestere mai mare, pana la 3% sau 4%, devine insa periculoasa. In dolari s-au imprumutat de-a lungul anilor atat statul roman, cat si companiile sau bancile. Ultimele sunt, alaturi de clientii carora le-au acordat credite in dolari, cele mai expuse. „Am avertizat intotdeauna bancile sa nu-si incurajeze clientii sa ia credite in valuta, pentru ca dobanzile si cursul dolarului pot creste in perioada urmatoare”, spune Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Majoritatea creditelor bancare au fost acordate populatiei in valuta, aceste imprumuturi fiind preferate celor in lei datorita conditiilor mai avantajoase de dobanda. Daca bancile vor creste dobanzile la creditele in dolari, in conditiile in care vor avea costuri mai mari de finantare in aceasta valuta, iar dolarul se va aprecia fata de euro, pentru clienti va creste riscul de neplata. Un efect pozitiv va fi insa reorientarea catre imprumuturile in lei, la care este de asteptat o diminuare a dobanzilor. In dolari s-a imprumutat statul roman pentru a-si finanta deficitele. „Ponderea imprumuturilor suverane in dolari s-a diminuat insa mult in ultima perioada, devenind majoritare cele in euro. Riscul cresterii dobanzii nu este asadar foarte mare”, spune Daniel Daianu, fost ministru de finante. Potrivit afirmatiilor sale, la imprumuturile cu rata flotanta, efectul cresterii dobanzilor ar putea fi compensat prin diminuarea marjei pe care Romania o plateste peste nivelul de baza. „Pentru aceasta este insa neaparat necesara o imbunatatire a ratingurilor de tara, care sa confirme continuarea masurilor de ameliorare a performantelor economice”, spune Daianu.Situatia este valabila si in cazul imprumuturilor externe contractate de banci, corporatii private sau de stat. Nici aici, conditiile de dobanda nu pot fi ameliorate fara o imbunatatire a ratingurilor de tara, de care sunt strans legate calificativele acordate fiecarei institutii. Daca statul s-a imprumutat tot mai mult in ultima perioada in euro, companiile de stat au continuat sa prefere creditele externe in dolari. O imbunatatire a ratingurilor Romaniei de catre agentia Standard&Poor’s este asteptata in primavara acestui an. Influentate de cresterea dobanzilor, si deci de inrautatirea conditiilor de finantare, sunt si bursele. In SUA, semnalele presedintelui Fed, Alan Greenspan, s-au reflectat imediat intr-o scadere a cotatiilor in piata. Experienta anilor trecuti a aratat ca in Romania, sensibilitatea burselor la astfel de factori este mult mai mica. Cu toate acestea, scumpirea finantarii in dolari, in lipsa unor ratinguri mai bune, poate „strica” bilanturile companiilor, indiferent daca acestea sunt de stat sau private.
· Clientii bancilor. Expuse la riscul valutar, persoanele care s-au imprumutat in dolari vor avea de platit rate mai mari.
· Bancile. Creste riscul de neperformanta a creditelor, in conditiile in care pentru clienti majorarea dobanzilor si aprecierea dolarului vor spori riscul de neplata.
· Statul. Imprumuturile suverane in dolari se vor scumpi daca nu obtinem o imbunatatire a ratingurilor. Impactul nu va fi foarte mare, intrucat in ultimii ani ponderea imprumuturilor in dolari s-a redus mult sub jumatate din total.
· Companiile. Vor fi afectate bilanturile celor care au contractat imprumuturi externe in dolari (inclusiv cele de stat, din domeniul energiei).
