Incurajate de scaderea inflatiei, bancile au diminuat in fiecare luna dobanzile pasive acordate la depozitele clientilor. Tendinta trebuie sa se opreasca insa aici. Altfel, devine periculoasa, considera guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. Singura zona in care bancilor le mai ramane loc pentru eventuale reduceri este cea a dobanzilor active, astfel incat marja dintre dobanda la credite si cea la depozite sa scada de la 10, la 5-7 puncte procentuale.Guvernatorul BNR ii averti
Incurajate de scaderea inflatiei, bancile au diminuat in fiecare luna dobanzile pasive acordate la depozitele clientilor. Tendinta trebuie sa se opreasca insa aici. Altfel, devine periculoasa, considera guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. Singura zona in care bancilor le mai ramane loc pentru eventuale reduceri este cea a dobanzilor active, astfel incat marja dintre dobanda la credite si cea la depozite sa scada de la 10, la 5-7 puncte procentuale.
Guvernatorul BNR ii avertizeaza pe bancherii care se gandesc sa diminueze in continuare bonificatiile depozitelor ca pot avea probleme, riscand sa isi piarda clientii. Potrivit datelor bancii centrale, rata medie a dobanzilor pasive pentru clientii nebancari este deja real negativa, daca sunt incluse in calcul si dobanzile la vedere. Doar pentru depozitele la termen, dobanzile raman real pozitive, insa media lor se situeaza aproape de marginea unde nu mai acopera inflatia.
In momentul de fata, bancile acorda pentru depozitele la termen in lei bonificatii cuprinse intre 10% si 19% pe an, in functie de durata perioadei pe care sunt constituite. Dobanda la vedere variaza intre 0,5% si 4% pe an. Chiar daca media pietei se mentine putin peste inflatie, la multe banci castigurile oferite de depozite nu acopera cresterea preturilor. Un nivel optim al dobanzilor pasive, care sa nu descurajeze economisirea, ar trebui sa urmeze, potrivit guvernatorului BNR, rata anuala a inflatiei, care in prezent este de 16-17%.
Desi nu mai obtin castigurile de altadata, romanii continua sa-si depuna banii in banci. Situatia se datoreaza in principal absentei alternativelor de plasament, dar nu va mai dura multa vreme, crede Isarescu. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, considera ca „dobanzile pasive nu prea mai au, intr-adevar unde sa coboare. Ele pot, dipotriva, sa creasca. Semnalele venite dinspre Ministerul Finantelor si BNR sunt insa contradictorii. Daca prin dobanzile utilizate la depozitele oferite bancilor (chiar 18%) BNR a incercat sa transmita un mesaj in sensul temperarii reducerii abrupte a dobanzilor, MFP nu a acceptat sa plaseze titluri de stat decat la dobanzi mult mai mici. „Nivelul dobanzii nu este dictat nici de BNR, nici de banci, ci de Ministerul Finantelor, prin dobanzile oferite la titlurile de stat atat bancilor, cat si populatiei. Daca MFP ridica stacheta si ofera dobanzi mai mari, si bancile vor fi nevoite sa creasca nivelul dobanzilor pasive, pentru a nu pierde clientii. Daca, dimpotriva, va scadea dobanzile la titluri, si noi vom fi nevoiti sa le scadem la depozite, conchide Ghetea.