Majoritatea bancilor comerciale anunta scaderea dobanzilor platite pentru depozitele la termen si certificatele de depozit. Putine mai sunt bancile care inca ofera 50% pe an la plasamentele pe trei luni ale persoanelor fizice. Este un lucru perfect logic.
in primul rand, pentru ca reducerea inflatiei nu mai justifica dobanzi anuale de peste 50%. Rata cumulata a inflatiei pe primele trei luni (8,5%, tinand cont de estimarea de 1,8% pentru luna martie) arata ca dobanzi de 52-55% pe an, practicate de banci la depozitele pe trei luni constituite la inceputul anului, au fost chiar prea generoase.
in al doilea rand, din cauza ca bancile nu mai reusesc sa plaseze banii atrasi in certificate de trezorerie cu dobanzi mari. in numai o luna (17 februarie – 16 martie), Ministerul Finantelor a reusit sa micsoreze randamentul mediu (dobanda medie) pe care il plateste la certificatele de trezorerie de la 78% la 60%. Castigul obtinut de Trezorerie are insa un pret destul de ridicat: refuzand sa accepte dobanzile ridicate licitate de banci, Ministerul Finantelor (MF) a incasat, in perioada mentionata, cu 1.606 miliarde lei mai putin decat isi programase la emisiunile de certificate de trezorerie pe trei luni.
Neindeplinirea planului la recoltarea de bani pentru finantarea deficitului contului de trezorerie nu pare insa sa-l deranjeze pe ministrul finantelor. Decebal Traian Remes a declarat ca va aplica in continuare aceeasi strategie: „Vom presa pentru ca dobanzile sa se duca pe o panta descendenta. Avem un plus de posibilitati, in conditiile in care Ministerul Finantelor a ramas singurul mare imprumutator de lei pe piata”. Remes a adaugat ca Finantele vor accepta, pe piata bancara, numai randamente sub 60%, iar pentru populatie vor fi emise titluri de stat cu dobanzi de maximum 56%, fata de 58% in prezent. La numai doua zile dupa aceste declaratii, MF a reusit sa plaseze bancilor certificate de trezorerie in valoare de 1.236,9 miliarde lei, platind o dobanda de numai 55%.
Pentru bancile comerciale, aceasta strategie parsiva a Ministerului Finantelor are efectul unui cleste. Pe de o parte le forteaza sa-si micsoreze si mai mult costurile de cumparare a banilor, adica sa reduca in continuare dobanzile platite deponentilor. Pe de alta parte, le obliga atat sa vanda catre MF mai ieftin banii, cat si sa concureze cu titlurile de stat care, chiar daca vor avea o dobanda mai mica, tot vor fi mai rentabile decat depozitele la termen si certificatele de depozit.
