BNR, Mugur Isarescu, a aratat recent ca acest lucru este imposibil, deocamdata. Explicatiile oferite de Isarescu sunt legate in primul rand de largirea deficitului de cont curent, o forma a presiunii inflationiste. "Nu vedem o reducere a dobanzilor mai devreme de cateva luni, pentru ca, asa cum am prognozat inca din vara anului trecut, este aceasta bucla de aproximativ sase luni, cam din septembrie pana prin februarie. Deci trebuie mai intai sa vedem, sa ne convingem, sa se convinga si publicul
BNR, Mugur Isarescu, a aratat recent ca acest lucru este imposibil, deocamdata. Explicatiile oferite de Isarescu sunt legate in primul rand de largirea deficitului de cont curent, o forma a presiunii inflationiste. „Nu vedem o reducere a dobanzilor mai devreme de cateva luni, pentru ca, asa cum am prognozat inca din vara anului trecut, este aceasta bucla de aproximativ sase luni, cam din septembrie pana prin februarie. Deci trebuie mai intai sa vedem, sa ne convingem, sa se convinga si publicul ca bucla a luat sfarsit si ca cresterea preturilor intra pe traiectoria unui trend de numai 9%, deci inflatia anului 2004”, a declarat pentru Mediafax guvernatorul, uitand insa sa precizeze dupa ce interval de timp ratele dobanzilor vor incepe intr-adevar sa scada. Analistii financiari sunt insa de parere ca dobanzile ridicate se vor pastra pana in lunile de vara, sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie. Trendul ascendent al dobanzilor, in special al celor pasive (depozite bancare), a inceput inca de anul trecut, iar in prima luna a anului 2004 el a continuat fara sa dea semne ca s-ar orpi prea curand. Chiar daca teoria spune ca dupa majorarea dobanzilor pasive urmeaza cresterea celor active (la credite), bancile comerciale, speriate de spectrul noilor norme de creditare ale BNR si de posibilitatea pierderii clientilor, au evitat sa faca acest lucru. Doar in unele cazuri s-a operat cel mult o rotunjire a dobanzilor, ceea ce nu echivaleaza cu o majorare a acestora, multe banci preferand sa-si reduca marja (profitul) decat sa nu mai fie atractive pentru clienti. La ora actuala, depozitele bancare sunt remunerate cu dobanzi care ajung pana la 17,5% pe an, in conditiile unei inflatii estimate de 9% in 2004. Radu Craciun, analist financiar la ABN Amro Bank, este de parere ca peste acest nivel nu se mai poate trece, „dobanzile stabilizandu-se intr-o oarecare masura.” Deficitul extern record, adevarata sabie a lui Damocles deasupra Romaniei in aceste luni, ameninta stabilizarea macroeconomica si scaderea inflatiei, el fiind principalul vinovat pentru cresterea dobanzilor. „Deficitul extern, reflectat intr-un deficit de cont curent la limita sustenabilitatii, care sufera din cauza unor investitii straine inca departe de potential si necesar, ca si de plafonarea in 2003 a transferurilor romanilor plecati la munca in strainatate, ar putea creste necontrolat peste iarna. Un astfel de scenariu ar putea determina autoritatile sa apeleze din nou la „supapa de presiune” a cursului valutar – singura sigura intr-o economie reala inca nerestructurata, care nu raspunde la stimuli fini. O astfel de turnura ar reaprinde inflatia si ar descuraja investitiile”, declara analistul financiar Radu Limpede, argumentand pe aceasta cale de ce dobanzile bancare, si active si pasive, nu vor mai creste in perioada urmatoare. Chiar daca initial BNR a ridicat dobanzile pentru a atrage excesul de lei din sistemul bancar, dupa cum apreciaza analistul financiar Daniel Marinescu, mentinerea unor dobanzi ridicate este practic singura cale prin care atat BNR, cat si Guvernul pot calma deficitele si inflatia. Marinescu este de parere ca BNR va folosi ancora valutara in lupta contra inflatiei, conditii in care trendul descrescator al dobanzilor va fi reluat cand piata euro-dolar va fi ceva mai calma, dar nu mai devreme de mai-iunie. Pentru iarna viitoare este asteptata o noua crestere a dobanzilor, dar oricum sub nivelul actual. Chiar daca spatiu de manevra, in sens descrescator, pentru dobanzile la credite ar exista, este putin probabil ca acest fapt se va si intampla.
· Bancile nu-si mai pot permite sa creasca dobanzile la depozite la un nivel mai inalt de 17-18% (n.r.- nivel deja atins de unele banci), decat daca reduc marjele dintre dobanzile pasive si cele active.
· Reasezarea dobanzilor pe un palier inferior va fi facuta o data cu reducerea de catre BNR a dobanzii de referinta, cel mai probabil la sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie.
· Datorita derapajelor unui an electoral, cum este si 2004, este foarte posibil ca o usoara curba ascendenta sa fie inregistrata si la sfarsitul anului, dar oricum sub nivelul pe care il au dobanzile la ora actuala.
Prognozele de la finele anului trecut vizau o reluare a trendului descrescator al dobanzilor bancare din al doilea trimestru al acestui an. Daca piata se astepta ca intr-o luna, maximum doua, dobanzile sa reinceapa sa scada, ultimele afirmatii ale guvernatorului BNR au schimbat aceste planuri. Despre ce se va intampla cu dobanzile la depozitele bancare si cele la credite, ne explica Adrian Batagui, Deputy Chief Wxecutive Officer la Piraeus Bank Romania.
Capital: In ultima perioada, bancile au majorat treptat dobanzile acordate depozitelor populatiei si firmelor, nivelul acestora ajungand, uneori chiar depasind, 17% pe an. Credeti ca acest trend se va mentine in continuare?
Adrian Batagui: Nu. Dobanzile nu au cum sa mai creasca, mai ales ca in unele cazuri bancile ofera in urma negocierilor chiar dobanzi de 18%. Dobanzile pasive nu mai au acum suport sa mai creasca. In privinta dobanzilor active, la credite, nu sunt convins ca toate bancile si-au ajustat dobanda, care in mod normal trebuia sa creasca. Chiar daca toate bancile doresc sa-si pastreze marjele de profit, s-ar putea ca unele banci sa prefere sa-si diminueze marja decat sa piarda din clienti, printr-o majorare fireasca a dobanzilor la credite.
Capital: De doua luni se vorbeste frecvent despre scaderea dobanzilor bancare. In noile conditii macroeconomice, cand credeti ca se va produce acest lucru?
Adrian Batagui: Spre sfarsitul lunii mai, inceputul lui iunie, cred ca va incepe si o scadere graduala a dobanzilor. Pentru ca trendul descendent sa se faca simtit si la nivelul dobanzilor la credite, nu numai la depozite, ar trebui mai intai ca dobanzile pasive sa scada cu minimum 2,5%, tocmai pentru a proteja acele marje de care vorbeam mai devreme.
Capital: Daca ne gandim la sfarsitul lui 2004, pana unde ar putea sa scada dobanzile bancare, atat cele active cat si cele pasive?
Adrian Batagui: Teoretic, spre sfarsitul anului ar trebui sa avem dobanzi cu mult sub nivelul celor existente la ora actuala, chiar daca nivelul lor va fi usor mai ridicat decat cel practicat in lunile de vara. Practic, dobanzile pasive de pe piata interbancara ar trebui sa se situeze la 15-16% pe an, iar cele acordate la depozitele clientilor bancari intre 12% si 14%, in functie de durata de constituire a depozitului. Tot teoretic, ar trebui ca si dobanda activa sa scada in aceste conditii, sub 20%. Dar totul depinde de conjunctura, de faptul ca 2004 este un an electoral etc. Dobanzile trebui sa scada in special la creditele pe perioade foarte lungi, deoarece cu cat perioada de creditare este mai lunga, cu atat dobanda este mai putin inalta, iar rata de repunere in circulatie a numerarului mult mai lenta.