Ultima decizie a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, de majorare a rezervelor minime obligatorii (sume disponibilizate la BNR, reprezentand un procent din resursele atrase de banci), de la 20% la 25% in noiembrie si 30% in decembrie, a surprins bancile comerciale. Efectele acestei masuri, luate „intr-un moment in care excesul de lichiditate monetara era de aproape 9.000 miliarde lei”, dupa cum a declarat Teodor Buftea, directorul Directiei Politici Monetare din BNR, au fost percepute diferit in randul bancherilor.
Ioan Trenca, prim-vicepresedintele Bancii Transilvania, spune: „Logic, o asemenea masura ma determina sa-mi reduc plasamentele in viitor, inclusiv activitatea de creditare, pentru ca o parte din sursa atrasa imi pleaca spre BNR. Pe de alta parte, masura luata de BNR imi reduce randamentul, pentru ca imi imobilizeaza resurse pe care poate le fructificam mai bine dar, pe de alta parte, imi creste gradul de solvabilitate”.
Trenca vede urmarea acestei decizii intr-o posibila cadere a dobanzilor pe piata, atata vreme cat o buna parte din banii atrasi de la clientela bancilor vor fi remunerati, spune el, cu dobanzi mai mici decat cele potential obtinute din alte plasamente. Bogdan Tomosoiu, seful departamentului Trezorerie din Banca Internationala a Religiilor, spune, de asemenea, ca „masura cresterii rezervei minime obligatorii nu este o masura bine venita pentru sistemul bancar. Aceasta crestere nu incurajeaza economia reala si poate determina, pentru o perioada, restrangerea procesului de creditare”. El vede insa ca prima consecinta a deciziei BNR, majorarea dobanzilor. Argumentul lui Tomosoiu se bazeaza pe faptul ca Finantele, in mod inevitabil, vor avea nevoie de resurse mai mari, in urmatoarea perioada, in special ca urmare a sporirii cheltuielilor bugetare, in urma celei de a doua rectificari a bugetului. Cu o oferta mai mica de bani, in urma absorbirii lichiditatilor din piata de catre BNR, exista riscul sa creasca dobanzile, si atunci, apreciaza Tomosoiu, „mult asteptata crestere economica dorita de Romania are toate sansele sa ramana, in continuare, asteptata, atata vreme cat una din cheile dezvoltarii este accesul la un credit ieftin”.
BNR sustine dobanzile
Dan Sandu, trezorierul Citibank, considera insa ca este foarte putin probabila aceasta situatie, „pentru ca acesta este un segment din piata pe care, daca ai apucat sa construiesti un trend, este foarte greu sa te intorci din drum, intr-un interval de timp foarte scurt”. Mai mult chiar, surse bancare afirma ca insasi Banca Nationala a Romaniei a reactionat pe piata monetara, intr-un moment in care dobanzile riscau sa coboare, pe fondul unei cereri scazute de lei. „Dupa iesirea a doi mari aspiratori din piata, Bancorex si Banca Agricola, si in conditiile in care Ministerul Finantelor n-a mai apelat cu aceeasi ritmicitate la imprumuturile de pe piata interna, constatandu-se chiar suprasubscrieri la emisiunile de certificate de trezorerie, dobanzile in piata monetara tindeau sa coboare sub 42 – 40%. Au fost niveluri la care a trebuit sa intervina Banca Nationala, pentru a opri caderea accentuata a lor”.
Asemenea trezorierului Citibank, Teodor Buftea, directorul BNR, crede mai degraba in stabilitatea dobanzilor practicate de bancile comerciale in relatia cu clientii lor, ca si intr-o usoara fluctuatie a dobanzilor pe piata monetara. „O ajustare in jos a dobanzilor, pe pasivele si activele bancii, este posibila numai in conditiile in care inflatia se reduce consecvent si aceste conditii nu se intrevad pentru lunile urmatoare.
De asemenea, nu vad posibila nici cresterea lor, pentru ca miscarile, in special pe pasive, primele care sunt atinse cand se intra pe un teren de modificari ale nivelurilor dobanzilor, se fac mult mai rar”, precizeaza directorul BNR.
in lipsa unui mediu de afaceri sanatos, capabil sa atraga resurse din banci, cu certitudinea ca ele vor fi si inapoiate, nu este de mirare ca isi fac tot mai mult loc masurile administrative impuse de Banca Nationala. Buftea a declarat ca majorarea rezervei minime obligatorii inseamna, in fapt, „trecerea de la un instrument cu caracter volatil, absorbirea excesului de lichiditate prin constituirea de depozite la BNR, care inducea o stare de incertitudine in randul bancilor comerciale, la un nivel predictibil, care confera stabilitate, certitudine pentru trezorierii bancilor”. Directorul BNR spune, de asemenea, ca prin aceasta masura nu vor fi induse costuri suplimentare la nivelul bancilor comerciale. Diferenta de la 20% la 25% si 30% va fi purtatoare de o dobanda egala cu dobanda medie a pietei interbancare si ca, prin majorarea rezervei minime obligatorii, excesul de lichiditate a fost doar diminuat, cu 6.000 de miliarde, si nu inlaturat.