O sentinta a instantei judecatoresti pronuntata saptamana trecuta, poate arunca, in piata, mii de miliarde de lei. Este vorba despre hotararea potrivit careia investitorii la Fondul National de Investitii (FNI) vor fi despagubiti de stat. Fie ca acesta va fi reprezentat de Ministerul Finantelor, fie de Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), o mare masa de bani va intra in circulatie, iar calea pe care o vor lua va fi greu de controlat, in situatia in care trendul principalilor indicatori care caracterizeaza pietele monetara si valutara ramane constant. Fireste, hotararea primei instante de judecata – Tribunalul Municipiului Bucuresti – poate fi atacata de CEC (pana saptamana trecuta, joi 27 iulie, nu aveam informatii ca ar fi facut demersuri pentru recurs). Lucrurile pot trena, insa potrivit observatorilor pietelor monetare si valutare, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a inceput deja sa reactioneze, pentru a stavili un eventual exod al leilor economisiti de populatie catre plasamentele in valuta. Asa au explicat ei nivelul dobanzii anuale la care Banca Nationala a atras joi, 27 iulie, lichiditati din piata: 40% pe termen de o saptamana. Daca BNR isi va mentine aceasta atitudine, este un semnal ca dobanzile pe care le practica bancile comerciale in relatiile cu clientii lor nebancari vor stagna, pe parcursul acestei luni, si au mari sanse sa creasca din toamna.
Comportamentul BNR este explicabil. Daca investitorii FNI vor fi castigatori pana la capat in procesul intentat impotriva CEC, atunci in mainile lor ar putea intra sume intre 3.000 si 6.000 de miliarde de lei (ramane de vazut care va fi suma agreata de autoritati, in ceea ce priveste activul net al FNI, in momentul intrarii in colaps). Indiferent la ce capat se vor opri cu calculele, sumele raman fabuloase. La aceasta se adauga si banii care vor iesi din Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, pentru despagubirea clientilor persoane fizice care au avut conturi deschise la Banca Internationala a Religiilor. Este vorba de inca aproape 2.000 miliarde de lei.
In aceste conditii, continuarea trendului descendent al dobanzilor la depozitele in lei nu mai este posibil. Altfel, plasamentul preferat ar putea fi bancnota americana. In plus, nici Ministerul Finantelor (MF) nu este mai scutit de griji. Daca aceasta institutie va fi buna de plata, ea va avea, cu siguranta, nevoie de bani pentru a face fata platilor. Prins iarasi in foame de bani, MF va fi nevoit sa accepte si preturi mai mari pentru imprumuturile angajate. si acestea nu sunt singurele cauze care pot pune in pericol continuitatea succeselor inregistrate in domeniul politicii monetare pana acum. Prognozele privind tinta inflatie au fost revizuite. S-a pornit de la un nivel de 27%, al inflatiei in perioada decembrie 1999 – decembrie 2000 si s-a ajuns la o noua estimare, de 35%. Cel mai apropiat exemplu de corectie a ratei inflatiei este cel care vizeaza luna iulie. De la o apreciere a evolutiei acestui indicator de 1%, noile anticipari vorbesc despre un procentaj ce depaseste 3%. Aproximativ la acelasi procentaj se ridica si nivelul dobanzilor practicate de sistemul bancar la depozitele constituite de clientii nebancari.
Pe acest fundal, analistii pietei se asteapta ca, din toamna, incepand cu luna septembrie, curba dobanzilor bancare sa incapa sa urce. Sunt estimari care anunta chiar un procentaj de 40%, pe an (acum se situeaza foarte aproape de 30% pe an).
Speculatorii pariaza pe 25.000 lei dolarul
Cum va reactiona Ministerul Finantelor, in perioada urmatoare? Va mai avea forta sa impuna dobanzi care sa-i asigure costuri minime? La ultima licitatie de titluri de stat a reusit sa atraga bani la dobanzi de sub 40% pe an. Acest lucru a fost posibil pentru ca bancile comerciale inca nu s-au decis sa se implice mai activ in economie. Prudenta le indeamna sa-si orienteze grosul plasamentelor catre titluri de stat. Lipsa unei alternative solide le-a determinat sa accepte pretentiile Finantelor, iar Finantele stiau prea bine acest lucru. Insa va mai fi posibil acest trend si din toamna anului 2000? Guvernantii anunta intentia reducerii impozitelor. Aceasta inseamna ca si la capitolul acumulari de venituri Ministerul Finantelor va inregistra un regres. Analistii cred ca este posibila o revenire a dobanzilor practicate de MF la titlurile de stat, catre procentajul de 50% pe an, spre sfarsitul lunii septembrie.
Cum va evolua, din toamna, moneda americana? Toate estimarile vorbesc despre continuarea deprecierii leului, fireste. Operatorii de pe piata valutara sunt de parere ca evolutia dolarului va putea sa fie controlata de Banca Nationala a Romaniei. Rezerva valutara a BNR a ajuns la 2 miliarde de dolari, deci nu este greu de intervenit in piata, in sedintele in care cererea de valuta poate antrena o crestere semnificativa a bancnotei americane, fie ca urmare a unor tendinte speculative, fie ca efect al cresterii volumului importurilor, in perioada de toamna – iarna.
Jucatorii de pe piata futures de la Sibiu anticipau, saptamana trecuta, o depreciere a leului fata de dolar, de 37%, pana la sfarsitul anului. Cotatiile pentru contractele futures scadente la sfarsitul lunii decembrie au fost la 25.000 lei pentru un dolar SUA. Pentru sfarsitul lunii august au fost incheiate contracte la valori de 22.300-22.350 lei pentru un dolar SUA.
sansele ca temperatura sa scada pe pietele monetara si valutara dupa trecerea verii sunt slabe. Fragilitatea indicatorilor monetari, financiari si economici va da mult de furca autoritatilor de la Bucuresti, antrenate, in acelasi timp, si in cursa campaniei electorale din acest an.
Noi emisiuni de certificate de trezorerie in valuta, pentru populatie
Ministerul Finantelor a anuntat, saptamana trecuta, lansarea de noi emisiuni de certificate de trezorerie si obligatiuni de stat in valuta: dolar american si marca germana. Subscrierea incepe in data de 1 august si se va termina in 29 august. Emisiunile de certificate de trezorerie vor avea scadente pe perioade de 182, 366 si 547 de zile, atat pentru dolar, cat si pentru marca germana.
Ratele dobanzilor certificatelor de trezorerie si ale obligatiunilor de stat sunt:
· 7,5% pe an pentru certificate de trezorerie in dolari, lansate pe o perioada de 182 de zile;
· 9% pe an pentru obligatiunile de stat in dolari SUA, lansate pe o perioada de 366 de zile;
· 9,5% pe an pentru obligatiunile de stat in dolari, lansate pe o perioada de 547 de zile;
· 5% pe an pentru certificatele de trezorerie in marci germane, lansate pe o perioada de 182 de zile;
· 5,5% pe an pentru obligatiunile de stat in marci germane, lansate pe o perioada de 366 de zile;
· 6% pe an pentru obligatiunile de stat in marci germane, lansate pe o perioada de 547 de zile.
Ministerul Finantelor anunta, de asemenea, ca nu sunt admise rascumpararile inainte de termenul de scadenta, in schimb, ele sunt negociabile pe piata secundara. Tranzactionarea acestora se face prin intermediul Bancii Agricole si Banc Post.
