După scumpirea produselor alimentare şi a serviciilor, din cauza majorării cotei de TVA, va urma şi creşterea dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru împrumuturi. Ministerul Finanţelor a vândut ultima emisiune de certificate cu maturitate la nouă luni cu un randament mediu de 6,99%. Valoarea certificatelor achiziţionate s-a ridicat la 470 milioane lei, mult mai puţin decât valoarea programată de minister, de 750 milioane lei. Dobânda de politică monetară
După scumpirea produselor alimentare şi a serviciilor, din cauza majorării cotei de TVA, va urma şi creşterea dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru împrumuturi.
Ministerul Finanţelor a vândut ultima emisiune de certificate cu maturitate la nouă luni cu un randament mediu de 6,99%. Valoarea certificatelor achiziţionate s-a ridicat la 470 milioane lei, mult mai puţin decât valoarea programată de minister, de 750 milioane lei.
Dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale (BNR) a rămas neschimbată la ultima şedinţă a Consiliului Monetar, la 6,25%. Rata dobânzilor interbancare se ridică la aproximativ 2% în prezent, apropiată de cea a facilităţii de depozit oferită de BNR, de 2,25%. Cu toate acestea, statul român nu mai reuşeşte să se împrumute la dobânzi mai mici de 7%.
TVA dă peste cap şi randamentele
Trendul impus de BNR de la începutul anului trecut era de reducere a dobânzii. Din februarie 2009 şi până în mai 2010, nivelul ratei de dobândă a scăzut de la 10% până la 6,25%. Părea că ne apropiem de o stare normală de fapt, în care economia privată este susţinută de o finanţare ieftină. Creşterea TVA a dat însă peste cap toate calculele afaceriştilor.
Primul indicator afectat de modificarea cotei TVA este cel al inflaţiei. BNR a rectificat ţinta de dobândă pentru acest an, de la 3,5% plus/minus un punct procentual până la 7,9%, cifră acceptată şi de către Fondul Monetar Internaţional. Conform acestei prognoze, dobânzile depozitelor bancare din prezent sunt real negative. Chiar şi în cazul unor rate de peste 8%, perceperea impozitului de 16% face ca randamentul depozitelor să fie negativ. Ceea ce ar putea însemna că vom vedea majorări de dobânzi la bănci. Banca Transilvania, spre exemplu, a urcat cu 0,5% randamentul Depozitului Contul de Economii.
Băncile, acuzate că cer prea mult
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a supărat pe bancheri, săptămâna trecută, cu ocazia unui eveniment organizat de Finmedia, pentru că vor să obţină randamente prea mari de la Finanţe. „Avem dobânzi în piaţă de 2%, dar băncile stau şi se gândesc dacă dau statului cu 7%“, spune Mugur Isărescu, indicând că acoperirea deficitului public se poate face prin apelarea la băncile comerciale, nu prin ajutor direct din partea BNR. Mai degrabă însă ne putem aştepta ca băncile să refuze categoric diminuarea randamentelor titlurilor de stat, având în vedere aceeaşi rată mare de inflaţie prognozată pentru finele anului. De altfel, creditele acordate populaţiei nici nu au coborât sub 10% pe an la dobândă, iar tendinţa pare a fi de creştere.
BNR poate majora dobânda
Privită în ansamblu, problema legată de majorarea inflaţiei şi implicit a dobânzilor practicate de bănci afectează cel mai mult economia. Şi Ungaria, cealaltă economie est-europeană lovită puternic de dificultăţile de anul acesta, a stopat reducerea dobânzii de politică monetară, însă nivelul la care a ajuns, de 5,25%, este oricum mai redus decât cel de la noi.
Analiştii văd chiar o inversare a trendului. „Credem că în prima fază banca centrală va lupta împotriva majorării inflaţiei, prin menţinerea ratelor de pe piaţă aproape sau peste nivelul dobânzii de politică monetară. În viitor, probabilitatea unei majorări a dobânzii-cheie înainte de finele anului ar putea deveni tot mai mare“, stipulează ultimul raport al ING Bank, în care se arată că BNR va menţine actuala rata şi la şedinţa din august, dar în decembrie am putea ajunge la un nivel de 7%.
Raportul ING vede însă o inflaţie ceva mai scăzută pentru acest an, doar de 7%. Ceea ce ar însemna că dobânda-cheie preconizată va fi la acelaşi nivel cu inflaţia. În statele dezvoltate, unde ratele minime istorice de dobândă s-au păstrat, inflaţia este în continuare mai puţin luată în considerare. Banca Centrală Europeană a păstrat nivelul de 1%, în timp ce inflaţia s-a ridicat la 1,5% în zona euro, iar SUA nu au modificat rata de 0,25%, în condiţiile unei creşteri a preţurilor de 2%. Avantajele ţărilor dezvoltate vin din uşoara revenire economică din a doua parte a anului trecut şi prima a acestui an, permiţându-le astfel să se concentreze asupra recuperării, şi nu asupra stopării căderii. Pentru România, din păcate, ieşirea din recesiune se amână pentru anul viitor.
Avem dobânzi în piaţă de 2%, dar băncile comerciale stau şi se gândesc dacă dau bani statului cu 7% dobândă pentru certificatele de trezorerie.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR