pana la 1,5%, iar majorarea de luna aceasta le aduce la 1,75%. Chiar daca si acest ultim nivel se situeaza inca sub cel de 2% valabil in cazul dobanzilor la euro, stabilite de Banca Centrala Europeana, cea de-a treia decizie Fed de majorare a dobanzilor a generat numeroase controverse peste Ocean in ultimele zile. O serie de analisti s-au intrebat daca o noua majorare a costurilor imprumuturilor este oportuna, in conditiile in care Statele Unite trebuie sa finanteze unul dintre cele mai mari deficite pe care le-au avut in ultima perioada. In plus, decizia Fed vine intr-un moment in care inflatia nu s-a mai inflamat, in ciuda cresterii pretului petrolului cu 40% fata de anul trecut, economia si-a incetinit ritmul de crestere, iar primele statistici indica, pentru luna august, o situatie mai putin favorabila pe piata muncii decat in primavara. Acestea ar fi trebuit sa reprezinte tot atatea motive pentru ca Fed sa se gandeasca de doua ori inainte de a majora din nou dobanzile. Presedintele institutiei, Alan Greenspan, este insa convins ca o astfel de decizie nu mai putea fi amanata. Intr-un discurs tinut in fata Congresului american, el a prezentat si argumente. In primul rand, a aratat Greenspan, riscul reaprinderii inflatiei ramane ridicat daca Fed va continua sa tina dobanzile atat de jos, in conditiile evolutiei preturilor pe piata petrolului. In plus, seful Fed se indoieste ca situatia pe piata muncii este atat de proasta, un studiu guvernamental separat aratand o realitate diferita de cea a primelor statistici. Mai mult, in opinia sa, recenta incetinire a cresterii economice va fi de scurta durata, datele din iulie indicand o revenire a cheltuielilor de consum si investitii solide la companii.In decizia de majorare a dobanzilor, Fed a tinut, asadar, cont de o perspectiva pe termen lung. Pe de o parte, optimismul legat de evolutia economiei si a pietei muncii, iar pe de alta parte, temerile vizand riscul de reinflamare a inflatiei. Ultimele par a fi intr-adevar justificate, in conditiile in care cresterea productivitatii a incetinit, iar salariile au continuat sa creasca. Chiar daca, din aceste considerente, se impunea o noua majorare a dobanzilor, aceasta nu putea fi decat moderata. Cat timp economia americana va continua sa aiba nevoie de stimulente monetare, pasul mic de crestere a dobanzilor de 0,25% ar putea fi pastrat si la deciziile viitoare. O decizie de majorare a dobanzilor este asteptata, pana la finele anului, si de cealalta parte a Oceanului, la Londra. Potrivit declaratiei acordate Reuters de un membru al Comitetului de Politici Monetare din cadrul Bancii Angliei, Stephen Nickell, cresterea nu va putea fi insa foarte mare, atata timp cat datele economice raman slabe. La Londra, dobanzile au ajuns deja la 4,75%, dupa cinci cresteri consecutive incepand din noiembrie 2003, cand se situau la 3,5%. Viitoarea majorare nu le va putea duce mai sus de 5%, nivel care depaseste oricum de aproape trei ori dobanzile in dolari si de 2,5 ori pe cele in euro.