Care sunt inregistrarile contabile la o casa de amanet?

Emilian Stamate – Bucuresti


In cele ce urmeaza, va prezentam un exemplu de evidenta a operatiunilor realizate de societatile de amanet.
Casa de amanet incheie un contract cu o persoana fizica, proprietara unui bun de valoare, pe baza caruia ii acorda un imprumut in suma de 3.000 lei pe o perioada de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%. Se vor face inregistrarile contabile urmatoare:




• la acordarea imprumutului:


2678 = 5311 3.000 lei
si concomitent




Debit cont 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei
La data scadenta, pot interveni urmatoarele situatii:




• persoana fizica ramburseaza imprumutul si comisionul, primind in schimb bunul de valoare:


5311 = 2678 3.000 lei


5311 = 704 450 lei


si


Credit cont 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei


• persoana fizica nu restituie la data scadenta imprumutul si comisionul.


In aceste conditii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta poate opta fie pentru pastrarea in patrimoniu a bunului, fie pentru valorificarea acestuia prin vanzare obisnuita sau in sistem de consignatie, potrivit contractului incheiat cu debitorul.




Daca societatea hotaraste retinerea bunului in patrimoniu, ca mijloc fix:


– se inregistreaza mijlocul fix


213 = 2678 3.000 lei


– evaluarea bunului la valoarea de piata – presupunem ca valoarea de piata este de 4.500 lei


– inregistrarea mijlocului fix la valoarea de piata:


213 = 7588 1.500 lei


Daca se hotaraste vanzarea bunului, in functie de modalitatea de valorificare, se disting urmatoarele situatii:


I. La vanzarea obisnuita se cunosc:


– pret evaluat 3.000 lei


– adaos comercial 30% 900 lei


– TVA 741 lei (3.900 x 19%)


Vom avea:


– inregistrarea intrarii in gestiune a marfii:


371 = 2678 3.000 lei


371 = 378 900 lei


371= 4428 741 lei


si


Credit cont 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei


– inregistrarea vanzarii bunului:


5311 = 707 3.900 lei


5311= 4427 741 lei


– inregistrarea descarcarii din gestiune a bunului:


607 = 371 3.000 lei


607= 378 900 lei


607= 4428 741 lei


II. La vanzarea in sistem de consignatie se cunosc:


– pret evaluat 3.000 lei


– comision 10% 300 lei


– TVA 627 lei (3.300 x 19%)


Vom avea:


– inregistrarea vanzarii bunului:


5311 = 707 3.300 lei


5311 = 4427 627 lei


– casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa:


371 = 2678 3.000 lei


371 = 378 300 lei


371 = 4428 627 lei


– inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute:


607 = 371 3.000 lei


607= 378 300 lei


607= 4428 627 lei


si


Credit cont 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie” cu 3.000 lei


• la scadenta, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.


Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire, iar dupa expirarea noului termen, se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).





Care este regimul taxei pe valoarea adaugata pentru veniturile obtinute de casele de amanet?

Cristian Mocanu – Ploiesti






Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi reprezinta venituri obtinute din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata. Aceste venituri sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate.


In schimb, daca imprumutul nu este restituit de catre debitor, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa.
Daca, potrivit contractului incheiat cu debitorul, bunurile sunt vandute in sistem de consignatie, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata numai pentru marja realizata din vanzarea bunurilor. In aceasta situatie, se vor aplica prevederile speciale stabilite prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Potrivit acestor reguli, in cazul bunurilor second-hand vandute in sistem de consignatie, baza de impozitare este constituita din suma reprezentand marja obtinuta (diferenta dintre pretul la care bunul a fost comercializat si suma cuvenita proprietarului bunului) din vanzarea de bunuri second-hand apartinand neplatitorilor de taxa pe valoarea adaugata sau a bunurilor scutite de taxa pe valoarea adaugata.


In acest caz, taxa pe valoarea adaugata colectata se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra marjei reprezentand baza de impozitare, cota de taxa pe valoarea adaugata fiind cota standard sau cota redusa, dupa caz, iar exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor.


Taxa pe valoarea adaugata colectata, astfel stabilita, nu se inscrie in mod distinct in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau cumparatorului, nefiind deductibila de catre cumparator, in acest caz inscriindu-se in document mentiunea “TVA inclusa”.



Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente acestor operatiuni intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri second-hand destinate a fi vandute in sistem de consignatie.



Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata, colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala, se determina pe baza unor situatii de calcul intocmite pentru ansamblul operatiunilor supuse regulilor speciale in perioada fiscala respectiva si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.