La sfârşitul anului trecut, băncile se plångeau că le-a scăzut foarte mult marja de cåştig din dobåndă. Acum, dobånzile percepute la credite au ajuns la un nivel cel puţin dublu faţă de bonificaţiile acordate pentru depozitele populaţiei.
De la începutul anului pånă în prezent, dobånzile la depozitele populaţiei au crescut de la nivelul de 5%-6% pånă la 10% – 11%, aproape dublu. Deşi toată lumea a sperat că, datorită concurenţei dintre băncile comerciale, dobånzile la credite vor stagna, realitatea a dovedit contrariul. Iniţial, băncile comerciale au încercat să îşi majoreze marja de profit din dobåndă (diferenţa dintre dobånzile acordate la depozite şi cele percepute la credite), introducånd comisioane noi şi majoråndu-le pe cele vechi. Cåştigurile suplimentare asigurate de comisioane nu au fost însă nici ele suficiente.
Treptat, dobånzile la creditele în lei au început să crească. Mai întåi cu 0,5%, apoi cu 1%-1,5% sau chiar cu 2% peste dobånda iniţială, ajungånd, în septembrie, la diferenţe de patru puncte procentuale peste dobånda de acum trei sau patru luni. Situaţia este valabilă atåt pentru creditul în lei, cåt şi pentru cel în euro. În condiţiile în care cea mai mare dobåndă la depozitele în euro este de 5,25%, iar dobånzi la creditele de nevoi personale în euro sub 10% nu mai există, marja de profit a băncilor a crescut în consecinţă. Nici la creditele ipotecare situaţia nu este mult diferită. Dobånzile la împrumuturile pentru locuinţe în euro sunt cuprinse între 8% şi 12%, în timp ce pentru creditele în lei au ajuns aproape de 20%.
Nivelul DAE a sărit de 40%
Surpriza este şi mai mare la calculul dobånzii anuale efective (DAE). La creditul de nevoi personale, indiferent de valuta în care acesta este acordat, DAE (dobånda plus comisioanele percepute de bancă pe durata derulării creditului) sub 20% nu mai există. În schimb, sunt cazuri în care dobånda efectivă ajunge la 30% sau chiar depăşeşte nivelul de 40%. La creditul ipotecar, atåt în lei, cåt şi în euro, nivelul DAE este cuprins între 10% şi 20%. În aceste condiţii, suma totală pe care o plăteşte clientul ajunge să fie dublul sau chiar triplul sumei împrumutate.
Explicaţiile pe care le poate da orice bancă sunt relativ simple: din cauza crizei internaţionale, sursele de finanţare s-au scumpit, dobånda de politică monetară a BNR a crescut, banii sunt mai greu de găsit, iar pe piaţa monetară excesul de lichiditate nu mai este la fel ca altădată. Totuşi, banii depuşi de populaţie în bănci nu au scăzut faţă de nivelul anului trecut. Din contră, avem chiar o uşoară creştere a economisirii. Bonificaţiile acordate la depozite nu au fost majorate atåt de mult încåt să determine dublarea dobånzilor în cazul creditelor. Criza internaţională a atins mai mult bursa decåt băncile din Romånia, iar sistemul nostru bancar nu se confruntă cu o lipsă de lichidităţi. Dacă s-ar fi confruntat cu o astfel de criză, BNR şi-ar fi redobåndit statutul de creditor net al sistemului bancar. În ultima jumătate de an au fost doar două situaţii în care băncile au cerut împrumuturi de la BNR pe termen scurt. De asemenea, cele mai mari dobånzi la împrumuturile de pe piaţa interbancară nu depăşesc 12,38%. Practic, nu există multe justificări pentru niveluri de dobåndă atåt de înalte la creditele pentru populaţie.
Unele bănci chiar recunosc că au crescut dobånzile la credite doar pentru a-şi rotunji profiturile. Chiar dacă nu duc lipsă de lichidităţi, atåt timp cåt există motive pe piaţa financiară pentru a majora dobånzile, băncile comerciale o vor face. Astfel, chiar dacă nu a avut un impact direct asupra sistemului bancar financiar romånesc, criza internaţională a scumpit indirect creditele din Romånia, aducånd dobånzile acestora la nivelul din 2004, cånd riscul de ţară al Romåniei era mult mai ridicat şi inflaţia mult mai mare.
Operaţiuni mai simple, în perioadă de restricţii
Eli Leenaars, membru în board-ul ING Group şi responsabil internaţional pentru ING Retail Banking, spune că, după introducerea cu succes a Self Bank în Romånia, banca olandeză va simplifica şi mai mult accesul clienţilor la serviciile bancare.
Capital: Am înţeles că veţi lansa un nou concept de banking, Easier. Ce înseamnă de fapt acest concept şi care sunt diferenţele faţă de Self Bank?
Eli Leenaars: În ultimii zece ani, toate diviziile de business din lume care aparţin ING au preluat acest nume şi şi-au construit valorile în jurul celor trei atribute principale ale brandului: o bancă de încredere, transparentă şi care face ca totul să fie mai uşor (easier). De acea, ING îşi va îndrepta atenţia către nevoile clientului şi nu către ce are banca de oferit. În retail banking, ING foloseşte trei strategii: direct banking, folosit într-o piaţă matură şi sofisticată, Self Bank, folosit pe pieţele în dezvoltare, şi Bolt-on acquisitions, o anumită platformă bancară solidă pentru pieţe mult mai stabile şi cu o rată mare de creştere.
Capital: Cum veţi implementa mai exact acest lucru şi care vor fi avantajele pentru clienţi?
Eli Leenaars: Trebuie să revedem fiecare etapă în care clienţii intră în contact cu ING – înaintea achiziţionării, în timpul şi după achiziţionarea unui serviciu sau produs. În afara acestor lucruri, vom încerca să facem serviciile financiare mai uşoare, să facilităm accesul clientului la propriul cont curent fără să mai aibă nevoie de card, cum este în cazul Self Bank. În plus, vor putea fi aprobate, de principiu, creditele în 24 de ore, iar costul acestora va fi unic, pentru a implementa principiul de transparenţă. Nu vor mai exista comisioane suplimentare, ci dobånda şi atåt. În plus, rolul internetului va fi mult mai mare.
Capital: Veti porni o ofensivă nouă pe partea de retail. De ce tocmai acum, cånd este de aşteptat ca normele BNR să conducă la o temperare puternică a creditării pe zona de retail?
Eli Leenaars: Noi oricum respectăm normele BNR, chiar dacă suntem controlaţi de banca centrală a Olandei. Noi aveam şi înainte stress test: aşa se explică faptul că, pe creditele în euro, loan to value este de 75%, în timp ce pentru creditele în lei este de 85%. Este important şi pentru profitabilitatea noastră să evităm riscurile. Introducem conceptul easier acum, în ciuda condiţiilor economice nefavorabile şi a crizei creditelor ipotecare din SUA, pentru că vrem să avem un rol important în economia Romåniei mulţi ani de acum încolo şi ne gåndim strategia pe termen lung.
