moderat. Diferenta dintre dobanzile la depozite si cele la creditele in lei va cobori totusi sub 10%. Perspectiva liberalizarii contului de capital in aprilie 2005, scaderea inflatiei si trecerea la procesul de tintire a acesteia anul viitor reclama o scadere a dobanzilor bancare la produsele in lei. Drept dovada, banca centrala a hotarat pentru a sasea oara in acest an scaderea dobanzii de interventie (n.r. – dobanda platita de BNR la depozitele atrase de la bancile comerciale) la 17,75%. Decizia BNR este urmarea procesului de dezinflatie. Consiliul de administratie al BNR prognozeaza ca in ultimele doua luni din 2004 inflatia va scadea accelerat, dupa ce cresterea medie a preturilor de consum inregistrata in octombrie arata ca inflatia anuala a scazut la 10,8%. Micsorarea dobanzii BNR cu 0,5% este un semnal semnificativ pentru bancile comerciale ca acestea sa scada la randul lor dobanzile la creditele in lei acordate persoanelor fizice si juridice. Un alt motiv pentru care BNR a considerat oportuna o noua reducere a dobanzii de interventie este imbunatatirea ratingului de tara. Se apreciaza ca acesta „va contribui la amplificarea investitiilor directe si de portofoliu, ceea ce va conduce la consolidarea tendintei de apreciere a monedei nationale”. De fapt, oficialii bancii centrale mizeaza, in perioada urmatoare, pe intrari semnificative de valuta, intrari care vor amplifica tendinta de apreciere a leului, cu atat mai mult cu cat BNR nu va mai interveni atat de des in piata. Aprecierea leului pe final de an va contribui la randul ei la reducerea unor eventuale presiuni inflationiste.La nivelul bancilor comerciale, insa, acest proces accelerat de scadere a dobanzilor la lei se vede usor altfel. Presedintele executiv al BCR, Nicolae Danila, este usor reticent in privinta vitezei cu care bancile comerciale vor reflecta aceste reduceri ale dobanzii de interventie practicate de BNR. „Bancile s-ar putea sa-si indrepte plasamentele catre alte institutii decat BNR”, explica Danila. Reflectia scaderii dobanzilor in piata bancara a fost si pana acum ceva mai inceata. A fost nevoie ca BNR sa reduca cu 2% dobanda de interventie pentru ca bancile comerciale sa scada dobanzile la creditele in lei. La nivelul sistemului bancar dobanda medie la creditul in lei se situeaza undeva la 28%, in timp ce la depozite este de 14%. Daca in medie dobanzile la credite s-au micsorat cu 1,5%, la depozite scaderea a fost de 2%. Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, este de parere ca, in 2005, media dobanzilor practicate de bancile comerciale autohtone la creditele in lei va fi de 17%-18%. Pentru a ramane real pozitive, dobanzile la depozitele in lei ar trebui sa fie de peste 7%, deoarece tinta de inflatie pe anul viitor este de 7%, deci dobanzile pasive ar trebui sa fie in jur de 10% -11%. Chiar daca inflatia si restructurarea economiei reale sunt principalii factori care ar trebui sa dicteze evolutia dobanzilor bancare, un alt eveniment important, accesul strainilor la depozite in lei pe piata bancara romaneasca, reclama acest fapt. Dealerii bancari din piata asteapta intrari masive de valuta si pentru acest sfarsit de an si pentru anul viitor, cu atat mai mult cu cat s-a imbunatatit si ratingul de tara. Din aceasta perspectiva, ei considera ca dobanzile ar trebui sa continue trendul descendent, iar flotarea cursului de schimb sa fie cat mai libera. In conditiile acestei politici pe care banca centrala a conturat-o deja, strainii ar putea sa piarda din fluctuatia cursului de schimb leu/dolar sau leu/euro ceea ce castiga din dobanzile care pentru ei vor ramane oricum la un nivel avantajos. Misu Negritoiu, director adjunct ING Bank, considera ca un remediu al liberalizarii contului de capital sta tocmai in nivelul dobanzii de interventie pe care BNR o va practica anul viitor in aprilie. Potrivit acestuia, „dobanda BNR ar trebui sa fie situata in intervalul 15%-16% in momentul liberalizarii.” Florian Libocor, analist economic, merge chiar mai departe cu predictiile sustinand ca „dobanda de referinta ar trebui sa fie de 15,5% in aprilie anul viitor, pentru ca sistemul financiar sa fie protejat in fata fondurilor speculative.”In privinta ecartului, parerile bancherilor sunt de asemenea unanime: acesta trebuie sa scada chiar daca acest fapt va conduce la o reducere a profiturilor bancilor comerciale. Totusi, previziunile nu sunt foarte optimiste in privinta reducerii dintre nivelul dobanzilor la credite si cel la depozite. Ghetea este de parere ca nivelul ecartului se va reduce de la peste 10%, cat este in prezent, la 7%-8%.