Revista Capital a calculat efectele majorării abrupte a dobânzilor din ultimele zile luând ca reper un împrumut Prima Casă pe 30 de ani în valoare de 262.200 de lei (echivalentul a 57.000 de euro), valoarea maximă admisă pentru achiziţia de apartamente vechi. Cei aproximativ 200.000 de români care beneficiază în prezent de garanţia statului ştiu că ratele lor se actualizează o dată la trei luni în funcţie de dobânda ROBOR la trei luni.

Românii care au ghinionul ca zilele acestea să aştepte actualizarea dobânzii trebuie să ştie că, în ultimele trei luni, indicatorul ROBOR s-a majorat cu 106,8%. Asta înseamnă un plus de circa 140 de lei la rata lunară.

Diferenţa dintre o rată lunară constituită pe baza unui ROBOR de 1,82% şi una care are ca bază valoarea minimă, de 0,68%, atinsă de acest indicator în octombrie anul trecut, este de peste 170 de lei.

Calculele sunt valabile dacă debitorul se află în prima etapă de plată a împrumutului, când dobânda cântăreşte cel mai mult în rata lunară şi este valabil pentru toţi beneficiarii Prima Casă, deoarece creditele lor în lei au o vechime de numai patru ani.

După câteva zile de stabilitate, venite pe fondul intervenţiei Băncii Naţionale a României printr-un plasament de 9,3 mld. lei în piaţă, evoluţia ROBOR pare să o ia din nou în sus.

Efecte dramatice

Evoluţia din această perioadă poate fi extrem de periculoasă, în special pentru românii care s-au îndatorat la maxim la dobânzile minime din trecut.

O dublare a dobânzii anuale efective (DAE) ar putea creşte ponderea ratei lunare spre 40% din veniturile unei familii cu câştiguri medii, zonă din care se ajunge rapid spre supra-îndatorare. În cazul credite Prima Casă, DAE este format din marja băncii de 2% plus ROBOR la trei luni. Scenariul unui DAE dublu faţă de cel practicat astăzi de bănci ar presupune revenirea ROBOR la valorile din urmă cu patru ani. Mai exact, dacă astăzi băncile acordă credite Prima Casă la un DAE de circa 3,4%, dublarea sa ar reprezenta urcarea ROBOR la o valoare de circa 4,8%, care s-a înregistrat ultima dată în primăvara anului 2013. Revenirea la această situaţie este foarte probabilă pe termen mediu.

„Perspectivele de majorare a costurilor de finanţare exprimă premise de inflexiune (schimbare de tendinţă, de la descendentă la ascendentă) pentru creditele restante în lunile următoare“, spunea recent Andrei Rădulescu, senior economist în cadrul Băncii Transilvania. Volumul creditelor restante a crescut cu un ritm lunar de 4,2%, la 12,9 mld. lei în august (cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni), conform statisticilor BNR.