Ultimele prognoze oficiale au „fixat” rata inflatiei pe anul i curs la 40%. Cum estimarea a fost facuta i prima parte a lunii septembrie, iseamna ca, pentru ultimele patru luni ale anului, se asteapta o inflatie de 10,8%. Pentru cei care tin banii i depozite bancare la termen, o astfel de rata de devalorizare a monedei nationale poate fi acoperita de o dobinda de cel putin 36% pe an.
Evolutiile din economie au depasit (i sensul rau) asteptarile: i septembrie inflatia a fost de 2,8%, ceva mai mare decit media lunara de 2,6%, care ar duce inflatia anuala la valoarea de 40%. Daca rata lunara de crestere a preturilor se va mentine la nivelul din septembrie, atunci dobinzile la termen ar trebui sa urce la 40% pe an, pentru a permite deponentilor sa-si conserve banii plasati.
in ceea ce le priveste, bancile comerciale sunt foarte grijulii cu banii plasati i titlurile de stat, care ramin sursa principala de cistig. Anticipind depasirea tintei de inflatie cu patru-cinci procente, bancile au licitat si au obtinut de la Ministerul Finantelor dobinzi de pina la 53% la titlurile de stat pe sase luni si de pina la 51% la cele emise pe patru luni. Vinzind statului mai scump banii, bancile vor avea resurse pentru a plati mai bine fondurile atrase de la deponenti.
Cit de mult vor creste dobinzile la depozite bancare la termen va depinde, i principal, de cit de mare va fi dobinda smulsa de banci de la Ministerul Finantelor pentru certificatele de trezorerie. Statul icearca sa scape cit mai ieftin, isa foamea cronica de lei il face vulnerabil. Pe linga piata bancara, Ministerul Finantelor mai are la dispozitie doua surse de alimentare cu bani: emisiunile de titluri de stat destinate populatiei si emisiunile de obligatiuni pe piata internationala de capital. Prima dintre acestea este firava: banii imprumutati de la populatie se string greu si, oricum, sumele nu sunt mari.
Emisiunile de obligatiuni pe pietele externe sunt ceva mai manoase, dar sunt relativ scumpe si nu pot fi lansate i cascada, precum emisiunile de certificate de trezorerie. Recent, statul a mandatat doua mari banci de investitii pentru intermedierea unei emisiuni de euro-obligatiuni de 200 milioane euro, pe cinci ani, cu dobinda de pina la 11,5% pe an. Finantele spera ca banii imprumutati prin euro-obligatiuni ii vor fortifica pozitia pe piata certificatelor de trezorerie.
Chiar daca vor fi primite, cele 200 milioane euro ii vor ajunge statului doar pe o masea; suma echivaleaza cu „recolta” de lei obtinuta prin certificatele de trezorerie emise i perioada 21 septembrie – 17 octombrie. Altfel spus, Ministerul Finantelor ramine la mina bancilor si va fi nevoit sa accepte dobinzi de peste 50% pe an.