Noile estimari privind indicele preturilor de consum i acest an ar trebui sa oblige bancile comerciale sa-si reaseze dobinzile, i concordanta cu noile aprecieri privind evolutia inflatiei.
Pe primele opt luni din acest an, inflatia cumulata a fost de 26,3%. Pina i prezent, acest nivel al inflatiei a fost acoperit de dobinzile pasive practicate de bancile comerciale i relatia cu clientii nebancari (persoane fizice si juridice). Ultimele date oficiale privind nivelul mediu al dobinzilor la depozite, practicat i sistemul bancar, se opresc la un procentaj de 29,9%, valabil pentru luna iunie a acestui an (i aceeasi perioada, dobinda medie practicata la credite a fost de 50,5%). Urmarind tabloul dobinzilor dat publicitatii de bancile comerciale, aceasta situatie a continuat si i celelalte luni de vara.
Lucrurile se schimba isa o data cu prima luna de toamna. in septembrie, i timpul negocierilor cu Fondul Monetar International, autoritatile romine au dat publicitatii, la a sasea strigare din acest an, noile estimari privind evolutia inflatiei i 2000. Acestea anunta o crestere a preturilor de consum cu 40%, i perioada decembrie 2000 – decembrie 1999. Daca inflatia se va opri la acest procentaj la sfirsitul anului, iseamna ca i lunile care au mai ramas, preturile de consum vor creste cu 10,8%. Acestui procentaj ii corespunde o rata medie lunara a inflatiei de 2,59%, i perioada septembrie – decembrie 2000, care anualizata iseamna 36,2%. Acesta este nivelul care se opune erodarii de catre inflatie, a economiilor depuse i banci, dar nu aduce un venit suplimentar clientilor.
Bancile nu renunta la marja de profit
Cum se prezinta situatia i sistemul bancar? in general, bancile comerciale reactioneaza lent la modificarile indicatorilor macroeconomici. La depozitele i lei, bancile ica ramin icremenite i aplicarea unor procente inferioare celor corespunzatoare ratei inflatiei prognozate pentru aceasta perioada. Dobinzile anuale practicate i sistem variaza itre 31% si 36%. Aceasta nu este, desigur, o reactie de asteptare, fiind imposibil de crezut itr-o reitoarcere a curbei inflatiei. Experienta de pina acum arata ca i ultimele luni ale anului, inflatia iainteaza pe o panta crescatoare.
Daca i mod traditional preturile cresc spre sfirsitul anului, i 2000 sunt motive i plus pentru amplificarea acestui fenomen: recent au fost anuntate noi cresteri de preturi ale carburantilor, de asemenea, din septembrie au intrat i vigoare noile tarife la energia electrica livrata populatiei.
Teodor Buftea, directorul Directiei Politici Monetare din Banca Nationala, afirma ca dobinzile se orienteaza catre niveluri real pozitive. Dar, spune directorul BNR, ele se supun unei anumite ordini. Mai itii, apar modificari ale dobinzilor pe piata monetara, apoi apar schimbari i nivelul dobinzilor practicate de banci i relatia cu clientii nebancari. Pe piata monetara, au aparut deja primele miscari. La licitatiile pentru vinzarea de certificate de trezorerie de saptamina trecuta, Banca Nationala a Rominiei, ca agent al statului, a acceptat o dobinda maxima de 49,5%, iar randamentul mediu pentru plasamente pe termen de trei luni a fost de 45%.
in mod firesc, ar trebui sa apara si modificari ale dobinzilor practicate de banci la depozitele constituite de clientii lor nebancari. insa ele se urnesc greu.
Pe de o parte, le convine situatia i care, de exemplu, efectueaza plasamente pe piata monetara interbancara la o dobinda ce depaseste 40%, folosind resurse atrase itre 31 si 35%. La o dobinda de 31% practicata la depozite, costul resursei, suportat de banca cu rezerva minim obligatorie la BNR, este de 34%. Pe de alta parte, bancile asteapta reactia Ministerului Finantelor, dupa aprobarea rectificarii bugetare.
Dolarul ramine inamicul leului
Dragos Iliescu, seful trezoreriei United Garanti Bank International NV (UGBI Bank), afirma ca dobinzile pasive practicate de banci ar putea creste spre 42%. insa acest lucru va fi posibil, i viziunea sefului trezoreriei UGBI Bank, daca Ministerul Finantelor va accepta sa plateasca o dobinda de 52% pe an pentru titlurile de stat scadente la trei luni, si i conditiile i care rezerva minim obligatorie pe care bancile o pastreaza la BNR ramine la 30%, cu o bonificatie de 25%. Iliescu apreciaza ca este posibila depasirea nivelului de 42%, pina la 45%, daca BNR va proceda la reducerea rezervei minim obligatorii la procentajul de 20% si i conditiile aceleiasi bonificatii.
Cum vor reactiona bancile i perioada urmatoare ramine de vazut. Daca vor pastra dobinzile real negative, s-ar putea confrunta cu diminuarea resurselor atrase i lei. Exista riscul ca plasamentele sa se orienteze catre dolar, a carui ascensiune este vizibil mai accentuata. Poate tocmai i aceasta perspectiva sunt banci care au actionat la majorarea dobinzilor practicate la depozitele constituite i moneda americana.