Cabinetele de medicină veterinară pentru animalele de companie supravieţuiesc oferind servicii integrate sau, mai adesea, din vånzarea de hrană pentru micii noştri tovarăşi.
În Bucureşti, aproape că nu mai există cartier care să nu aibă, pe undeva prin apropiere, un cabinet medical veterinar; există cabinete cu program non-stop şi chiar ambulanţe pentru animăluţe! Fie romånilor le pasă acum mai mult de animalele lor de companie, fie, pur şi simplu, acum pot să-şi permită să le ofere un tratament medical adecvat.
Cabinetele medicale prosperă – dar nu din cauza cererii mai mari pe partea de asistenţă medicală veterinară. „Hrana pentru animale a fost motorul de creştere a cifrei noastre de afaceri“, spune Liviu Harbuz, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Romånia (CMV) şi, totodată, acţionarul majoritar al Salvavet, una dintre cele mai mari firme de medicină veterinară din ţară. „În ultimii trei ani, a crescut cu 35% strict pe segmentul de animale de companie.“
Potrivit Alexandrei Stanciu, de la CMV, în ţara noastră există în prezent aproximativ 4.900 de cabinete, farmacii şi puncte farmaceutice, număr care include atåt unităţile destinate animalelor de companie, cåt şi cele pentru animalele mari. (Nu se poate face o departajare deoarece CMV emite doar autorizaţii de funcţionare.) „În Bucureşti sunt aproximativ 90 de unităţi“, afirmă Stanciu.
Rată de creştere de 15%, pe o piaţă cu potenţial
În medie, rata anuală de creştere a cifrei de afaceri a cabinetelor medicale pentru animale de companie, spune Harbuz, „ar fi cam de 15%“. În cazul Salvavet – care poate fi extrapolat, între anumite limite, la cabinetele care au ca obiect de activitate şi comercializarea şi/sau distribuţia de måncare pentru animalele de companie şi medicamente de uz veterinar, cifra de afaceri este formată, explică Harbuz, în proporţie de „30% asistenţă medicală şi 70% distribuţie (din care 10% medicamente, 90% måncare şi accesorii)“. Salvavet a avut în 2007 o cifră de afaceri de aproape şase milioane de euro (şapte milioane estimate pentru 2008). Însă medicul apreciază că, în ceea ce priveşte strict segmentul serviciilor medicale pentru animalele de companie, rata medie de creştere la nivelul întregii ţări nu va depăşi trei procente.
Piaţa este, în orice caz, destul de mare. Potrivit estimărilor lui Liviu Harbuz, în Romånia trăiesc în prezent, ca animale de companie, „aproximativ şase milioane de cåini (dintre care 1,5 milioane sunt văzuţi de medici periodic), cinci milioane de pisici (dintre care 800.000 sunt duse periodic la medic), 1,2 milioane de păsări şi 300-350.000 de rozătoare“. (Apropo, nu e de mirare că piaţa hranei pentru animale a ajuns la 71.000 de tone pe an, adică aproximativ 44 de milioane de euro anual.)
Marile probleme: clinicile specializate şi tarifele prea joase
Totuşi, există lipsuri serioase. De pildă, nu avem deloc clinici specializate, ca în ţări mai dezvoltate. „În Romånia nu există sistemul strict de specializări decåt la nivel de intenţie, într-un proiect care se află în discuţie între CMV şi cele cinci facultăţi de medicină veterinară“, spune Harbuz. „În Anglia, Franţa, SUA, Germania există clinici hiperspecializate (ortopedie, oftalmologie, stomatologie, neurologie) la care celelalte cabinete trimit pacienţi.“
Harbuz afirmă că, în cadrul clinicilor lui, a specializat medici pe ortopedie, ecografie, radiologie, laborator, ATI (anestezie-terapie intensivă), dermatologie, dar aceste specializări nu au încă un cadru legislativ. Astfel de specializări se fac contra cost în ţările cu tradiţie, taxele fiind achitate de medic sau de angajatorul acestuia.
„O astfel de clinică are nevoie de investiţii foarte mari, uneori depăşind un milion de euro“, spune Harbuz. „Pentru a şi le amortiza, trebuie să aibă garanţia că toate cazurile complexe vor fi dirijate către respectiva clinică. În Romånia, costurile reale de asistenţă sunt acoperite în proporţie de 30% din tarifele percepute proprietarilor de animale, exceptånd una sau două clinici care practică preţuri similare cu cele din ţările dezvoltate. În clinicile mele, costurile au fost acoperite în proporţie de 60 % de profiturile din zona de comerţ. Dacă nu ai un sistem de servicii integrate: asistenţă (cu laborator, radiologie, ecografie), ambulanţă veterinară, distribuţie de hrană şi medicamente, retail (pet-shop), spitalizare, pensiune, dresaj etc. este foarte greu să supravieţuieşti.“
6 mil. de cåini şi cinci milioane de pisici locuiesc în prezent în casele romånilor, ca animale de companie
