De peste trei decenii, România exportă pe bandă rulantă medici și asistente medicale. Ca și în anii ’90, principalele motivații rămân salariul, condițiile de practicare a meseriei și oportunitățile profesionale.
În 2014, profesor doctor Vasile Astărăstoae, președintele de atunci al Colegiului Medicilor din România (CMR), declara că sistemul medical autohton a pierdut 3,5 miliarde de euro din cauza exodului doctorilor peste hotare. La acel moment, estimarea era că peste 21.000 de medici plecaseră din țară începând din 1990. În ultimii ani fenomenul a continuat. Este adevărat, nu cu aceeași amploare ca în primii 14. Dar pe baza numărului de certificate profesionale eliberate de CMR se poate estima, grosso modo, că alți 10.000 de medici români au plecat să profeseze peste hotare, scrie Infofinanciar.
Extrapolând calculul profesorului Astărăstoae, pierderea aferentă intervalului 2015-2022 este de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Deci, per total, România a pierdut în jur de 5 miliarde de euro din cauza exodului medicilor. Și va continua să iasă pe minus, pentru că fenomenul nu dă semne să se oprească de la sine. Iar autoritățile nu par să aibă soluțiile necesare. Dacă nu pentru stoparea lui, măcar pentru atenuare.
Protestele dezvăluie nemulțumirile
O dovadă concludentă în acest sens sunt protestele sindicatelor din Sănătate. Pe care, aparent, anul trecut Guvernul le-a soluționat cu brio. Reprezentanții Federaţiei Solidaritatea Sanitară au declarat însă că ordonanța de urgență privind majorarea salariilor din sănătate (nr. 63/2023) este o „amăgire“. Motivul – există o diferenţă foarte mare între beneficiile anunţate public şi cele reale.
Sindicaliștii susțin că, de fapt, guvernul și-a mutat banii dintr-un buzunar într-altul. Pentru că, deși anumite venituri salariale au fost crescute, altele au fost pierdute. Mai mult însă, măsurile aprobate riscau se amplifice inechităţile inexistente. Dar şi să genereze unele noi, agravând astfel problemele salariale din sistemul public de sănătate din cauza egalizării făcute de sus în jos.
Epuizarea atinge cote critice
Salariile mici nu sunt singurele motive care alimentează exodul medicilor români. Dotările insuficiente, infrastructura învechită, condițiile impropriii practicării meseriei în mediul rural au și ele o contribuție importantă la acest fenomen. Conform unui sondaj medijobs.ro, doar unul din zece medici rezidenți din România este dispus să lucreze în mediul rural. În aceste condiții, ne mai mirăm că aproape 500 de comunități locale nu au acces la servicii medicale de bază?
La toți acești factori – care au căpătat, din păcate, caracter de „specific național“ – se adaugă însă și alții. La fel de agravanți. Cum este, de exemplu, sindromul de burnout, de care sunt afectați 36% dintre medicii români. Supraîncărcarea, epuizarea și stresul acumulate sunt efecte directe ale lipsei cronice de cadre medicale din sistemul de sănătate autohton. Federaţia Solidaritatea Sanitară, care reunește 63 de sindicate din domeniu, susținea că deficitul de personal depăşeşte 40.000 de salariaţi.
Categoriile cu cel mai crescut nivel de burnout sunt și cele mai predispuse emigrării. Este vorba de medicii sub 35 de ani (47%) și cei între 36 și 49 de ani (41%), conform unui studiu CMR.
De ce ne pleacă medicii
În aceste condiții, intenția de plecare din țară rămâne foarte puternică în rândul medicilor. Motivația diferă în funcție de categoriile de vârstă, însă salariul rămâne criteriul principal. De exemplu, un studiu realizat în urmă cu doi ani în Franța, arăta că pentru 70% dintre medicii români care profesau în această țară remunerația reprezentase prima motivație de emigrare. Și studiul medijobs arată că pentru 60% dintre medicii rezidenți criteriul-cheie în alegerea unui loc de muncă este pachetul salarial.
Există însă și alte argumente importante. Astfel, conform studiului CMR, pentru doctorii sub 35 de ani, principalele motive de emigrare sunt reprezentate de condițiile directe de practică. Starea infrastructurii sistemului sanitar românesc are o pondere de 24%. Dar și oportunitățile de formare profesională contează – 23%. În cazul medicilor între 36 și 49 de ani, motivele amintite se mențin. Însă au o pondere mai scăzută (de 18%, respectiv 15%). Dar se adaugă condițiile de viață și pentru familie, care punctează cu 15%.
Studiile citate arată că mai mult de jumătate din medicii sub 35 de ani (57,5%) înclină să emigreze. Dacă își vor pune intențiile în aplicare, fenomenul de îmbătrânire al sistemului medical românesc va accelera.
Suntem pe podium
Potrivit unui studiu OCDE din 2020, o treime din medicii formați în România lucrau în străinătate. Principalele destinații ale exodului medical autohton erau Franța, Germania și Marea Britanie. La acel moment, eram pe locul patru la nivel mondial în ceea ce privește medicii plecați. Și pe poziția a opta în ceea ce privește asistenții medicali.
Dacă – printr-o minune –s-ar întoarce cu toții, numărul medicilor din țara noastră ar crește cu 37%, conform estimărilor OCDE.
În ultimii ani, astfel de miracole au început să se îndesească. Însă, numărul celor reîntorși să profeseze în țară rămâne încă foarte mic, dacă ne raportăm la volumul celor care au emigrat. Și chiar și la al acelora care intenționează sa facă acest pas.
Inversarea fluxului este posibilă doar prin forțe proprii. În 2015, CMR a adresat o interpelare Comisiei Europene. Colegiul întreba, în condițiile în care deficitul de medici era în România de aproximativ 40%, ce instrumente financiare poate oferi UE pentru a sprijini autoritățile române în vederea stopării exodului. Răspunsul Comisiei a fost scurt și la obiect. Încurajează statele membre să utilizeze la maximum fondurile structurale și de investiții europene. Dar nu intenționează să elaboreze un plan de acțiune pentru a alinia nivelul salariilor din domeniul medical. Motivația – acest aspect ține de competența fiecărei țări în parte.
Soluțiile rămân la stadiul de intenție
La începutul anului 2022, ministrul Rafila, afirma că, pentru a stopa exodul medicilor români, măsura creșterii salariilor nu este de ajuns. Ministrul sublinia că este nevoie și de asigurarea condițiilor de confort profesional.
Peste câteva luni, oficialul venea însă cu o altă posibilă soluție pentru lipsa de personal din sistemul de sănătate – importarea de medici din afara Uniunii Europene. România are deja experiență în aducerea de muncitori străini. Însă, în numeroase cazuri, aceștia nu rămân în țară. Cel mai probabil, și în acest caz se va întâmpla la fel. Pentru că deficitul de personal medical este mare și la nivelul UE, prin urmare și cererea este proporțională.
Există și soluții „de forță“. Un manager de spital propunea anul trecut ca medicii care aleg să profeseze în străinătate să fie obligați să achite valoarea școlarizării din țară din timpul rezidențiatului. Ideea nu este nouă, dar, cel mai probabil nu va putea fi aplicată.
Soluțiile statului rămân, încă, în stadiul de intenție. Așa că singura speranță de atenuare a fenomenului rămâne sistemul medical privat și accelerarea procesului de modernizare a celui de stat. Lucru care se întâmplă de câțiva ani. Dar nu la amplitudinea necesară pentru a genera efectele de masă așteptate.