Celelalte patru nu au fost duse pana la sfarsit pentru ca FMI a inteles, de fiecare data, ca prevederile acordului nu erau respectate nu doar din cauza greutatilor reformei, ci pentru ca partea romana, pur si simplu, nu credea ca economia romaneasca are nevoie de tratamentul pe care il stabilea un acord stand-by. Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria aveau insa nevoie de banii pe care ii aduceau acordurile cu FMI si, din aceasta perspectiva, orice mica smecherie negustoreasca e consid
Celelalte patru nu au fost duse pana la sfarsit pentru ca FMI a inteles, de fiecare data, ca prevederile acordului nu erau respectate nu doar din cauza greutatilor reformei, ci pentru ca partea romana, pur si simplu, nu credea ca economia romaneasca are nevoie de tratamentul pe care il stabilea un acord stand-by. Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria aveau insa nevoie de banii pe care ii aduceau acordurile cu FMI si, din aceasta perspectiva, orice mica smecherie negustoreasca e considerata scuzabila la Bucuresti.
Fondul Monetar International este acuzat in prezent ca a aplicat politici rigide care nu au prevenit crize sau chiar le-au adancit. Astfel de argumente sunt aduse si de cei care afirma ca nu este un pacat prea mare daca semnam ceva, le luam banii, dupa care facem noi ce stim ca trebuie facut. Ce solicita de fapt FMI in toate acordurile incheiate cu Romania? Eliminarea intreprinderilor cu pierderi, renuntarea la monopolurile care nu permiteau aparitia concurentei, accelerarea privatizarii, mentinerea deficitului bugetar (adica a diferentei dintre venituri si cheltuieli care se fac de la buget) in limite rezonabile. In mod logic, orice strategii de relansare economica nu puteau avea la baza decat aceste premise.
Acum, in contextul conflictului din Iugsolavia, functionarii FMI nu
s-au mai aratat atat de zelosi, acceptand mai repede argumentele partii romane, mai cedand la deficitul bugetar, mai inchizand cate un ochi, astfel ca banii care vor veni de la Washington sa poata fi considerati si un fel de compensatii pe care Romania le primeste in schimbul pierderilor cauzate de razboiul din tara vecina.
Certificatul de buna purtare astfel eliberat nu va aduce de maine ciorchini de investitori cu banii revarsati din buzunare. Va deschide drumul doar catre alte imprumuturi cu dobanzi mai omenesti. Pentru ca societatea romaneasca, in continuare, consuma mai mult decat produce si are nevoie de drogul pe care il reprezinta imprumuturile, interne sau externe. Nelinistile privind semnarea acordului cu FMI erau doar angoasele celui dependent de un drog, care vede ca vechile datorii il ajung din urma si ca se reduce numarul celor dispusi sa-i finanteze consumul viitor. Din acest punct de vedere putem fi linistiti: doctorul FMI ne-a prescris un tratament care ne permite sa mai cumparam stupefiante de la farmacia din colt, pe baza de reteta. Problema ramane insa aceeasi: dorinta noastra de a scapa de dependenta in rastimpul care ne-a ramas pana la urmatoarea scadenta.