Starea de urgenţă a suscitat numeroase comentarii în România, iar unele voci insistă chiar pentru revenirea la această stare, în urma exploziei de cazuri de COVID-19 din ultimele zile. Klaus Iohannis explică ce a însemnat starea de urgenţă pentru ţara noastră.
Joi, 9 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis către Parlamentul României un document care detaliază acţiunile luate pe perioada stării de urgenţă în România, precum şi măsurile care s-ar impune pentru ca statul român să-şi îmbunătăţească capacitatea de răspuns în cazul unei eventuale noi pandemii.
„Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile și inițiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei. Totodată, documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare”, a declarat şeful statului într-o declaraţie ţinută joi după prânz.
În documentul de 58 de pagini adresat celor doi lideri de cameră, Marcel Ciolacu şi Robert Cazanciuc, Klaus Iohannis atinge mai multe teme, printre care reforma sanitară, necesitatea unui cadru normativ modern şi coerent, măsurile ce trebuie luate pentru desfăşurarea unui nou an şcolar în siguranţă, dar şi combaterea fenomenului fake news.
De ce a fost necesară starea de urgenţă?
Documentul explică şi cauzele care au dus la instituirea stării de urgenţă în ţara noastră, o decizie care a nemulţumit pe mulţi români, în ciuda efectelor benefice pe care le-a avut în lupta cu COVID-19:
-evoluția situației epidemiologice internaționale la nivelul a peste 150 de țări, la momentul respectiv existând 160.000 de persoane infectate și peste 5.800 de decese;
-experiența țărilor grav afectate de evoluția virusului, concretizată în măsurile cu impact pozitiv luate de acestea în limitarea răspândirii noului coronavirus: acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităților socio-economice neesențiale, prin restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale, fără de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi avut efectul scontat;
-instituirea unor măsuri excepționale la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități mari de cetățeni români, în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției;
-dinamica situației epidemiologice pe teritoriul României și evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, cu potențial de creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2.
Cum poate preveni şi combate statul o nouă situaţie similară pandemiei de COVID-19?
Când vine vorba despre măsurile pe care statul român trebuie să le adopte pentru a-şi putea întări capacitatea de răspuns, preşedintele Iohannis menţionează:
-Dialog structurat între sistemele publice și acțiuni interinstituționale coordonate;
-Reformarea și digitalizarea administrației, profesionalizarea funcției publice;
-Colaborarea constantă între autorități și societatea civilă în beneficiul cetățenilor;
-Parteneriat autentic între mediul de afaceri și autorități;
-Identificarea modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării;
-Realizarea unei infrastructuri sanitare funcționale;
-Relansarea economică și continuarea măsurilor de sprijinire a domeniilor competitive;
-Pregătirea noului an școlar în condiții de maximă siguranță. Accelerarea reformelor în sistemul educațional;
-Securitatea cetățenilor și creșterea capacității administrative a instituțiilor;
-Necesitatea elaborării unui cadru legislativ coerent și modern în privința măsurilor excepționale.
Documentul integral poate fi consultat aici.