Declarația Unică 2025 la ANAF: venituri din drepturi de proprietate intelectuală
Doi angajați de la ANAF au participat la un seminar online, unde au răspuns la mai multe întrebări despre cum trebuie declarate și impozitate veniturile din drepturi de autor, folosind Declarația Unică.
Angajații ANAF au explicat că, în prima situație, când persoana fizică primește atât salariu, cât și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorul de venit (firma) are obligația de a reține și vira impozitul pe venit, declarându-l prin Declarația 112 până pe 25 ale lunii următoare. În acest caz, firma nu trebuie să depună Declarația 205, iar persoana fizică nu trebuie să depună Declarația Unică, deoarece impozitul de 10% este final.
În a doua situație, dacă persoana fizică nu este salariată, firma va reține nu doar impozitul pe venit, ci și contribuțiile pentru sănătate și pensie, dar doar dacă suma netă (după aplicarea cotei forfetare de cheltuieli) depășește plafoanele impuse de lege. Aceste plafoane sunt de 12 sau 24 de salarii pentru pensie și între 6, 12 sau 24 de salarii pentru sănătate.
Dacă persoana fizică primește venituri din drepturi de proprietate intelectuală de la mai mulți plătitori, fiecare în parte poate să nu depășească plafonul, dar suma totală a veniturilor să îl depășească. În acest caz, persoana fizică va trebui să depună Declarația Unică pentru contribuțiile datorate, adunând toate veniturile și declarându-le când se depășesc plafoanele legale, scrie startupcafe.ro.
„Mergem pe prima ipoteză, situația în care persoana fizică obține și venituri din drepturi de proprietate intelectuală și venituri din salarii în același timp. În această situație, într-adevăr, plătitorul de venit, dacă este o entitate care ține contabilitatea, are obligația de a reține la sursă impozitul pe venit și va declara plin Declarația 112 până la 25 a lunii următoare și va plăti acest impozit. Nu va face 205, doar 112. Și fizica nu face Declarația Unică, clar. Impozitul e final, plătitorul de venit va reține 10%, 60% din brut, impozitul fiind final.
În a doua ipoteză în care persoana fizică care obține venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu este în același timp și salariată, într-adevăr, va fi obligația persoanei juridice de a reține pe lângă impozit pe venit și sănătate și pensie, doar dacă suma netă din punct de vedere fiscal, adică după ce a scăzut cota forfetară de cheltuieli, va depăși pragurile impuse de lege, respectiv 12 salarii sau 24 la contribuția la pensie sau 6-12-24 la contribuția la sănătate.
Mai e și o situație aici în care persoana fizică ar putea să aibă mai mulți plătitori, de la niciunul să nu depășească plafoanele, dar ele adunate să depășească plafonul și doar în această situație, persoana fizică va face Declarația Unică pentru partea de contribuții. Adică va aduna venitul din toate sursele și când va depăși acele plafoane, va completa Declarația Unică.”
Contribuabil: Autorii de cărți intră la proprietatea intelectuală?
ANAF: „În ceea ce privește încadrarea contractelor, e bine să consultați Legea 8 din 1996. Acolo aveți mai multe definiții.”
Contribuabil: Cotele forfetare se aplică și dacă veniturile sunt din străinătate?
ANAF: „Da. Și în această situație se aplică cotele forfetare. De fapt, la veniturile din străinătate se aplică cota de 10% la baza impozabilă stabilită în Codul fiscal. Pentru veniturile din România, similar veniturilor din România.”
Contribuabil: Contribuția la pensie nu se mai poate plăti pe estimat?
ANAF: „Nu. Cred că vă referiți și la activități independente și la drepturi de proprietate intelectuală. Nu am posibilitatea asta pe estimat, cel puțin în 2025. Veți face direct pe realizat chiar dacă e prin opțiune.”
