Guvernul Orban a venit în fața românilor cu planul economic prin care vrea să salveze economia, dar și întreaga țară. Este vorba despre documentul integral „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”. În acest document sunt detaliate măsurile pe care le va lua statul pentru a impulsiona economia afectată de criză cauzată de pandemia de coronavirus.
Orban pune pe masă o sumă uriașă de bani
Documentul gigant are 160 de pagini prin care se explică în amănunt toate măsurile pe termen lung şi pe termen scurt plănuite, dar și termenele de execuţie şi sursele de finanţare.
Executivul liberal are ca prioritate pe termen scurt asigurarea capitalului de lucru necesar pentru întreprinderile afectate de COVID-19 ca urmare a închiderii temporare a activităţilor. De asemenea, se vrea reducerea cererii de consum și întreruperilor din lanţul de aprovizionare, prin programe de acces la finanţare pentru capital de lucru şi investiţii cu garanţii de stat, granturi şi scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi pentru reluarea sau reconversia activităţilor economice.
Mai mult, vor fi dezvoltate instrumente financiare noi care să ducă pe termen mediu la o transformare modernă a economiei româneşti prin stimularea capitalizării companiilor, asigurarea lichidităţii în economie prin scheme de garantare a instrumentelor de plată, încurajarea investiţiilor private în domenii economice strategice printr-un fond de investiţii de tip private equity, sprijinirea proiectelor de investiţii publice şi private printr-o bancă românească de dezvoltare după modelul altor bănci europene de dezvoltare.
Muncă și protecție socială
În domeniul muncii şi protecţiei sociale vor fi continuate măsurile adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, prin plata şomajului tehnic pentru personalul din domeniile a căror activitate a fost întreruptă temporar ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. În pregătire se află măsuri pentru sprijinirea activităţilor de muncă sezonieră şi pentru zilieri, în domenii specifice, precum şi introducerea programului flexibil de muncă pentru angajaţii şi angajatorii a căror activitate afectată de pandemie se află în proces de relansare.
Va fi încurajată pregătirea economiei pentru revoluţia industrială 4.0, prin programe de sprijin pentru transformarea digitală a industriei şi întărirea competivităţii. Prin schemele de granturi şi de ajutor de stat, vor fi încurajate iniţiativele antreprenoriale în domeniul economic şi vor fi stimulate sectoarele economice cu valoarea adăugată mare, cu potenţial de export, care valorifică rezultatele inovării şi cercetării prin dezvoltarea de produse şi soluţii tehnologice cu drept de proprietate intelectuală şi industriile care asigură cererea internă de consum din producţia locală, contribuind la siguranţa energetică, alimentară şi sanitară a României.
În domeniul investiţiilor publice în infrastructura fizică a României, prioritatea pe termen scurt este creşterea ritmului de finalizare a lucrărilor aflate în execuţie şi pregătirea proiectelor majore de infrastructură pe termen mediu şi lung din domeniile transporturilor, energiei, comunicaţiilor, agriculturii, sănătăţii, sportului şi educaţiei.
Pe termen mediu şi lung, Guvernului vrea să demareze unu program amplu de investiţii publice cu o alocare bugetară din fonduri europene şi naţionale, rambursabile şi nerambursabile, de aproximativ 100 de miliarde euro în perioada 2020 – 2030.
În domeniul infrastructurii de transport, una dintre priorităţile Guvernului o reprezintă finalizarea lucrărilor de infrastructură care înregistrează mari întârzieri, din cauza deficienţelor anterioare de pregătire a proiectelor. Acestea însumează 407,3 km de autostrăzi şi drumuri expres, cu o finanţare necesară de 4,3 miliarde de euro.
Guvernul mai vrea să asigure conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro. La acestea se adaugă investiţii în cca. 3.000 de km de cale ferată, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde de euro, şi investiţii în domeniul naval şi aerian care însumează peste 6 miliarde de euro.
Sectorul energetic necesită un volum investiţional uriaş pe întreg lanţul tehnologic, de la producere de electricitate, la reţele inteligente de transport şi distribuţie de gaze naturale şi electricitate, precum şi la reformarea pieţei de electricitate şi gaze naturale care să facă faţă unui model nou, bazat pe capacităţi energetice eficiente, curate, flexibile şi tehnologii inovatoare. Valoarea investiţiilor programate în Sistemul Energetic Naţional pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde de euro, la care se adaugă proiectele de dezvoltare din sectorul de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale, precum şi proiectele de investiţii ale companiilor energetice în capacităţi noi de producţie şi de exploatare, dezvoltate în parteneriat cu alte companii private.
Prioritatea Guvernului pentru infrastructura naţională de sănătate este finalizarea pe termen mediu şi lung a acestor obiective de investiţii, alături de construirea, modernizarea şi reabilitarea a 25 de spitale judeţene şi 110 spitale orăşeneşti cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027.
Investiţiile în infrastructura de învăţământ au ca obiectiv de bază reducerea ratei de abandon şcolar, creşterea siguranţei elevilor şi profesorilor în şcoli, reducerea supra-aglomerării elevilor în clase şi asigurarea accesului la învăţământ gratuit, în proximitatea domiciliului, pentru fiecare copil.
