România își planifică sustenabilitatea fiscală pe termen mediu (2025-2031)
Ministerul Finanțelor din România a lansat în transparență Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, un program ambițios orientat spre consolidarea finanțelor publice și ajustarea deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani.
Obiectivul principal al planului este de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% din PIB în 2024 la 2,5% în 2031, în conformitate cu criteriile stabilite de Uniunea Europeană (deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB).
Principalele obiective ale planului
Planul urmărește atingerea mai multor obiective specifice:
- Consolidarea sustenabilității finanțelor publice: România își propune să păstreze deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB, conform prevederilor din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), și să plaseze datoria publică pe un trend descendent sub 60% din PIB până în 2031.
- Traiectoria ajustării deficitului bugetar: Pe parcursul celor șapte ani, se va asigura o reducere graduală a deficitului, cu un punct de pornire de 7,9% din PIB în 2024 și un punct de încheiere de 2,5% în 2031. Aceasta este menită să stabilizeze economia și să reducă presiunea asupra finanțelor publice.
- Un nou model de finanțe publice: Începând cu 2029, cheltuielile curente vor fi acoperite din veniturile interne, iar deficitul va fi asociat doar cu cheltuielile de investiții, creând o structură bugetară mai echilibrată.
- Asigurarea absorbției fondurilor europene: În vederea stimulării investițiilor, planul include un ritm anual susținut de investiții pentru a asigura absorbția fondurilor de coeziune (46 miliarde de euro) și a celor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (29,7 miliarde de euro). Astfel, investițiile publice vor atinge un vârf de 7,9% din PIB în 2025, pentru ca ulterior să scadă gradual la peste 5% din PIB în ultima parte a planului.
- Predictibilitatea fiscală: Ministerul Finanțelor propune măsuri pentru a crește veniturile curente de la 29,59% din PIB în 2024 la 31,12% în 2031. Printre măsurile incluse se numără jaloanele 207, 208 și 231 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reforma fiscală, precum și îmbunătățirea colectării veniturilor.
Perspective și provocări economice
În planul pe termen mediu, Ministerul Finanțelor a ales o abordare macroeconomică prudentă, previzionând o creștere a PIB-ului de 2,5% în primii ani, sub potențialul economic maxim. Aceasta reflectă o abordare echilibrată, axată pe investiții și stabilitate financiară în fața unor provocări multiple. În același timp, se iau în considerare incertitudinile legate de factorii externi, cum ar fi conflictul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, care pot influența evoluția economiei europene și românești.
Investițiile publice, sprijinite masiv de fonduri europene, vor fi un motor al economiei românești. Ritmul de creștere anual al investițiilor este prevăzut să fie superior creșterii PIB-ului, de aproximativ 4,8% între 2024 și 2027. Cheltuielile bugetare totale vor atinge un maxim de 41,2% din PIB în 2025, dar se vor diminua treptat la 35,9% până în 2031, pe măsură ce investițiile vor înregistra o reducere graduală în urma finalizării proiectelor din PNRR.
Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031 poate fi citit chiar aici.
