Un grup de oameni de 12 oameni de știință s-au dedicat găsirii de soluții pentru învingerea noi pandemii. Ei vor să elaboreze cel mai promițător studiu închinat înfrângerii COVID – 19. În spatele lor, o armată de industriași și de  personalități foarte influente susțin financiar și prin lobby demersurile grupului. Cercetătorii vor să propună soluțiile găsite direct la Casa Albă, chiar dacă o vor face pe ușile din spate…

Cercetări extinse, chiar planetare

Grupul, care pare foarte eterogen, este condus de Tom Cahill, un fizician de 33 de ani care trăiește foarte discret, departe de ochii opiniei publice. El are puternice  legături cu personalități ce pot influența demersurile guvernamentale în lupta cu COVID – 19. Cercetătorii și susținătorii financiari ai grupului caracterizează demersul ca fiind similar cu celebrul plan Manhattan, înființat imediat după cel de al doilea război mondial și care a dus la realizarea primei bombe atomice. De data asta, însă, oamenii de știință își storc mințile ca să găsească cele mai eficiente metode de combatere a pandemiei. Informațiile analizate vin din toată lumea, lucru deloc ieftin.

Echipa de șoc

Grupul s-a autointitulat Scientists to Stop Covid-19 (Cercetători pentru oprirea COVID – 19) și cuprinde biochimiști, un imunolog, un neurobiolog, un cronobiolog, un oncolog, un gastroenterolog, un epidemiolog și un cercetător nuclear. În centru acestei piramide se află biologul Michael Rosbash, câștigător al premiului Nobel. Acesta a declarat: ”fără îndoială, eu sunt cel mai puțin calificat din acest grup”. Tom Cahill este fondatorul și proprietarul companiei Newpath Partners.

 FDA a înțeles miza

În esență grupul analizează orice informație despre pandemie, înainte ca acestea să ajungă la decidenții politici. Astfel, ei au  elaborat un raport de 17 pagini despre COVID – 19 în care se regăsesc cele mai neortodoxe metode de luptă împotriva noului virus. Bineînțeles, raportul este ultraconfidențial. Una dintre ideile desprinse din acest raport se referă la utilizarea de puternice medicamente anterior folosite în combaterea Ebola, dar în cantități sporite. Celebrul FDA (The Food and Drug Administration) și Departamentul pentru Problemele Veteranilor (The Department of Veterans Affairs) și-au și însușit o parte din concluziile raportului, precum relaxarea reglementărilor fabricarii unor medicamente și a cerințelor oficiale pentru medicația specifică SARS COV2. De altfel, și Francis Collins, directorul Institutului Național pentru Sănătate a declarat, luna acesta, că este de accord cu majoritatea recomandărilor acestui raport. Documentul a fost remis membrilor Cabinetului și vicepreședintelui Mike Pence, șeful comitetului de luptă antiCOVID.

Lobbyul antipandemie

Ca să poată livra raportul și pentru ca el să fie luat în seamă, doctorul Cahill a apelat la legăturile sale și ale firmei pe care o conduce cu persoane foarte influenet. Printe acestea se  numără Peter Thiel, Jim Palotta și Michael Milken, nume grele din zona financiară americană. De asemenea , grupul este consiliat și de Nick Ayers, cel care a fost multă vreme mâna dreaptă a vicepreședintelui Pence. Cu toate acestea, nimeni din acest grup nu urmărește câștiguri financiare și declară că sunt mulțumiți numai cu faptul că își ”alătură cunoștințele în scopul combaterii pandemiei”. Desigur, și faima științifică poate fi luată în calcul. ”Putem să dăm greși”, a spus Stuart Schreiber, chimist, absolvent al Harvard University și membru al grupului. ”Dar, dacă reușim, acest lucru va schimba întreaga lume!”, a mai adăugat acesta. Desigur, membrii grupului sunt de accord că o parte din sugestiile lor nu vor fi luate în seamă de administrația Trump.

Puterea milionarilor din spatele grupului celor 12

Odată redactat, raportul trebuia distribuit către punctele de decizie. Aici au intrat în acțiune influenții susținători ai proiectului. Astfel, Steve Pagliuca, coproprietarul echipei  Boston Celtics și copreședinte al companiei  Bain Capital, dar și susținător al initiativei doctorului Cahill, a ajutat la tipărirea raportului și a înmânat o copie președintelui executiv al Goldman Sachs Group,  David Solomon. Solomon l-a dat mai departe secretarului Trezoreriei, Steven Mnuchin. Pe de altă parte, una dintre primele personalități contactate de Cahill pentru cooptarea în grup a fost influentul domn Schreiber, fondator a numeroase companii private. Schrieberl l-a atras în discuție și pe Edward Scolnick, fostul șef al cercetării și dezvoltării al Merck & Co., companie care a ajutat la crearea a 28 de vaccinuri și medicamente noi. Doctorul Scolnick a analizat ambițiile lui Cahill și a spus că pentru crearea un vaccin eficient sunt necesare cel puțin 18 luni ca să ajungă pe piață. ”Dacă ai noroc!”, i-a spus acesta lui  Schreiber. Impasibil, Schreiber a replicat: “Ce spui de șase luni?”

Deosebitul doctor Cahill

În urmă cu numai doi ani, doctorul Cahill studia pentru doctorat la Duke University, conducând o cercetare despre cele mai rare boli genetice. După studii, a intrat, prin bunăvoința unui prieten, în compania de investiții Raptor Group. Acolo, și-a dat seama că ar aveam mai mult de câștigat dacă ar identifica oameni de știință foarte promițători și i-ar ajuta să își dezvolte cercetările. A parasit Raptor și a înființat compania Newpath Partners, cu un capital de 125 de milioane de dolari strânși de la investitori bogați precum Petre Thiel, membru important al comunității din Silicon Valley. Investitorii au apreciat modul de lucru direct al lui Cahill, dar și ideea lui de a ajuta la surmonatrea unor probleme ale lumii științifice. În martie, când pandemia de COVID – 19 a explodat în SUA, Cahill a declarat că este uimit de faptul că ”știința și medicina erau âinute la distanță de măsurile aplicate împotriva noului virus”.

Muncă de documentare

O bună parte din timplul grupului lui Cahill a fost dedicat studierii a sute de publicații în care se făcea referire la noua criză. Fiecare membru parcurgea zilnic 20 de publicații, de 10 ori mai mult față de cât studiau înainte de pandemie. De asemenea, nu exista zi fără câte o teleconferință în care se dezbăteau concluziile studiilor. Unele dintre aceste dezbateri nu erau tocmai științifice. Spre exemplu, s-au gândit să ceară redenumirea lui SARS COV2 (numit așa după virusul care a lovit China în 2003) considerând că denumirea era de natură să bage opinia publică în sperieți, generând panică. O altă idee pe care au combătut-o este aceea care spune ca oamenii care voiau să se întoarcă la muncă trebuie să fie testați pentru anticorpi, ca să se vadă dacă au avut sau nu COVID – 19. Grupul a considerat acest lucru ca fiind periculos, pentru că un om care a avut COVID nu înseamnă că nu mai este purtător al virusului.

În fotografie, dr Tom Cahill