Peste o mie de persoane plătesc, în total, circa 430.000 de euro pe an pentru obţinerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, necesar oricărui tip de construcţie care poate constitui un obstacol pentru navigaţia aeriană. Documentul se solicită chiar şi pentru o simplă locuinţă aflată la 5 km distanţă de aeroport. Obţinerea lui înseamnă, pe lângă bani, multă birocraţie.
Anul trecut, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a emis 1.665 de avize pentru construcţii care pot constitui obstacole în navigaţia aeriană, aproape cu 50% peste numărul din 2016. Acest document este cerut de primăriile de pe raza celor 17 aeroporturi din România în vederea obţinerii autorizaţiilor de construire. Deşi baza de date cu avize a Autorităţii Aeronautice nu permite defalcarea pe oraşe, o împărţire egală pe fiecare aeroport indică, spre exemplu, că cel puţin 20% dintre autorizaţiile de construire emise anul trecut de Primăria Sectorului 1 conţin şi acest aviz.
Cu alte cuvinte, documentul nu are impact doar asupra construcţiilor din imediata vecinătate a aeroporturilor şi nu se limitează la clădirile înalte, cum s-ar putea crede la prima vedere. Chiar şi construcţia sau modificarea unei simple locuinţe, dispusă doar pe parter şi aflată la o distanţă, în linie dreaptă, de 5 km faţă de un aeroport, ar putea necesita şi acest aviz. Pentru a-şi da acordul, AACR trebuie să ştie, printre altele, ce materiale de construcţie se folosesc la acoperişuri, faţade, pereţi exteriori sau garduri, ce sistem de încălzire şi de iluminat exterior se va utiliza şi care sunt drumurile de acces către proprietate.
Cum afli dacă ai nevoie de document? Nu afli decât după ce obţii de la primărie certificatul de urbanism. Avizul se percepe construcţiilor aflate, cu precădere, pe raza culoarului de zbor al avioanelor, dar se extinde şi în afara lui pentru a acoperi radarele amplasate la sol.
În cazul Bucureştiului, culoarul de zbor, care are forma unui papion cu centrul în aeroportul Băneasa, se răsfrânge, pe de o parte, asupra cartierelor Băneasa, Bucureştii Noi şi Pajura, adică o parte importantă a Sectorului 1, şi, pe de altă parte, asupra zonei de lux a oraşului Voluntari, până la Şoseaua de Centură. Distanţa de la aeroport până la capătul culoarului este de circa 5 km, în linie dreaptă, în fiecare direcţie.
Avize fără aviz
Primăriile au obligaţia să includă în Planurile Urbanistice Generale şi Zonale ariile cu servituţi aeronautice şi restricţiile care se impun, inclusiv lucrările agricole permise pe terenurile limitrofe aerodromurilor, pentru prevenirea pericolului concentrării păsărilor şi animalelor sălbatice. Autoritatea Aeronautică trebuie să avizeze aceste PUG-uri şi PUZ-uri, cum a făcut în Cluj-Napoca sau Oradea, dar în cazul Bucureştiului, autoritatea nu a emis acest aviz. Practic, planşa de reglementări urbanistice evidenţiază doar culoarul de zbor şi funcţionează pe baza unui aviz al Ministerului Transporturilor, care nu a mai fost actualizat din anul 2000.
„În prezent, AACR, prin planşa de reglementări urbanistice aferentă unui PUG, urmăreşte pozarea cu acurateţe a servituţilor aeronautice, inclusiv a celor generate de mijloacele de radionavigaţie aeriană“, se arată în răspunsul formulat de Autoritatea Aeronautică la solicitarea revistei Capital.
Primăria Generală a Municipiului Bucureşti lucrează în această perioadă la actualizarea PUG-ului Capitalei, care expiră la finalul acestui an. În noua variantă, acesta ar trebui să cuprindă mai clar zonele care intră sub incidenţa avizului AACR.
Hăţişul birocratic
Persoanele care află din certificatul de urbanism că au nevoie de avizul AACR pentru a obţine autorizaţia de construire trebuie să se înarmeze cu multă răbdare. Dosarul care se depune la autoritate pentru eliberarea avizului trebuie să conţină circa zece documente: de la cerere, la certificat de urbanism, memorii tehnice, planuri de situaţie şi detalii tehnice.
Întocmirea dosarului şi obţinerea avizului durează până la două luni, potrivit informaţiilor primite de Capital de la mai mulţi proiectanţi. AACR spune că anul trecut nu s-au înregistrat avize emise după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Totuşi, precizează că perioada de emitere se prelungeşte cu durata derulării corespondenţei pentru obţinerea informaţiilor suplimentare cerute de autoritate. Spre exemplu, în cazul în care AACR va impune restricţii constructive, beneficiarul lucrării va reface şi prezenta o altă documentaţie.
Dacă procesul birocratic nu era suficient, organigrama instituţiei cuprinde doar nouă angajaţi care se ocupă de aceste avize la nivel naţional.
Concurenţă precară
Asta nu este totul. Documentele nu pot fi întocmite decât de firme autorizate de AACR. În prezent sunt doar 15 astfel de firme, dintre care şase în Bucureşti şi trei în Timişoara.
Spre exemplu, Cosmin M din Sibiu a constatat cu stupoare că nu are niciun expert autorizat mai aproape de 200 km pentru a-şi întocmi dosarul. El vrea să construiască o locuinţă în Cisnădie, la circa 5 km, în linie dreaptă, de aeroportul din Sibiu.
Costul obţinerii acestui act nu este de ignorat. Spre exemplu, în Bucureşti costă circa 650 de lei întocmirea dosarului de către una dintre firmele autorizate, după care tariful minim stabilit prin lege pentru aviz este de 100 de euro, plus TVA, şi poate creşte în funcţie de amplasamentul construcţiei şi de complexitatea analizei.
În răspunsul Autorităţii Aeronautice se arată că instituţia poate autoriza toate firmele care deţin autorizaţie de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a efectua lucrări de geodezie, topografie sau cartografie. Certificatul AACR are termen de valabilitate un an de la data emiterii, iar prelungirea lui se poate acorda pe o perioadă de până la trei ani.
În concluzie, primăriile ajung să solicite acest document pe baza unor planuri urbanistice neavizate, doar 15 firme, prost răspândite geografic, pot întocmi dosarele, iar sute de persoane aşteaptă anual după cei nouă funcţionari care eliberează aceste avize. Practic, o reglementare necesară, ce ţine de siguranţa traficului aerian, devine o piedică în dezvoltarea oraşelor.
Acest aviz este doar unul dintre zecile de documente ce trebuie obţinute pentru cele mai simple lucrări de construcţii. Revista Capital a aratat în cadrul campaniei România Blocată faptul că dosarele ce trebuie depuse la primării pentru autorizarea unei lucrări de construcţii în România conţin un număr dublu de acte faţă de media Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI Birocraţia împinge dezvoltarea României în afara legii
Acest articol a fost publicat în numărul 10 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 12-18 martie 2018