O asemenea lacuna a fost umpluta de Arca Map din Targu- Mures, care, prin editura Grai, autorizata de Ministerul Culturii, produce o gama larga de harti turistice.
Dupa 1990, Mircea Grindean si-a inceput cariera de ziarist de investigatie la Romania libera si la Radio Europa libera, fiind cunoscut sub pseudonimul de Mircea Aries. Cam in aceeasi perioada, sotia sa, Camelia, se „lepada” de ocupatia de baza, cea de inginer chimist, tot pentru o meserie conexa mass-media. Ea avea sa ajunga director de publicitate la mai multe publicatii locale si zonale.
In 1996, aveau sa puna bazele editurii Grai, care a inceput sa publice un saptamanal publicitar, „Total informatia”, distribuit in cinci judete ardelene. Socul financiar si prabusirea leului in 1997 a facut ca saptamanalul sa dea faliment. Cei doi nu s-au lasat descurajati. Primind pe barter, contra publicitate in „Total informatia”, o serie de utilaje de prelucrare a lemnului, au incropit un atelier de fabricat… sicrie. Desi afacerea era rentabila, celor doi nu prea li se potrivea. Asa incat, in 1997, constatand vidul de pe piata, Camelia si Mircea Grindean s-au orientat exclusiv spre producerea de harti turistice.
Prin propriile forte
Hartile tematice, bazate pe surse topografice oficiale, editate de familia Grindean se vand ca painea calda. Cu toate ca au patru angajati permanenti si patru colaboratori, cei doi sunt factotum in productia de harti. Ei fac toata munca, de la marketing pana la verificarea datelor. „Facem totul prin propriile forte. Si, ceea ce mi se pare important, facem fara credite bancare, adaptandu-ne perfect la economia de piata. Practic, noi vindem produsul inainte de a-l produce, avand o mare credibilitate in fata cumparatorilor de spatii publicitare de pe harti”, mi-a spus Mircea Grindean.
Au ajuns aproape ca soferii profesionisti, parcurgand saptamanal pana la 2.000-2.500 de kilometri. De multe ori, Camelia pleaca impreuna cu copilul lor comun, in varsta de un an si jumatate.
Desi cifra de afaceri este frumoasa, profitul net este nesemnificativ. Cauza: inhibarea bazei turismului si perceperea unei TVA de 22% pe harti, desi statul nici asa nu castiga prea mult. Pana acum, firma targmureseana a produs harti tematice ale Romaniei, in patru variante, sase ale centrelor de judet si 17 ale altor orase, toate avand o calitate comparabila cu produsele similare din Occident. Grindenii spera ca anul acesta sa ajunga la o cifra de afaceri de circa 800 milioane lei.
Acum un an, s-au aflat aproape de a pune la punct o firma mixta, cu o importanta producatoare de harti din Ungaria. Din cauza birocratiei tipic balcanice, dar si a blocajului financiar, afacerea nu a mai putut fi definitivata.
Acum doua luni, cei de la Grai au avut o discutie cu presedintele Agentiei Nationale pentru Turism, Sorin Frunzaverde. Acesta s-a aratat extrem de incantat de hartile realizate si, dat fiind ca turismul a devenit un obiectiv national prioritar, s-a oferit sa acorde domeniului hartilor o mana de ajutor.
Eclipsa, perspective
si Frunzaverde
Drept urmare, targmuresenii i-au trimis un referat, solicitand suspendarea sau reducerea TVA pentru harti si crearea unui sistem de creditare stimulativa in acest domeniu. Entuziasmul lui Frunzaverde pare sa fi palit: de doua luni, firma mureseana nu a primit nici macar un raspuns formal.
Desigur, eclipsa nu le-a scapat din vedere celor de la Grai. Au deja pregatita harta judetului Valcea si a orasului Timisoara, ambele avand pe verso si harta turistica a Romaniei. De asemenea, este in curs de finalizare harta judetului Sibiu si a orasului Medias, dat fiind ca, in preziua eclipsei, zeci de astronomi si mii de curiosi vor vizita locurile unde s-a nascut parintele astronauticii, Herman Oberth.
De asemenea, Grindenii au fost contactati de Thomas Froitzheim, presedintele Agentiei Nationale de Cicloturism din Germania, care a facut o propunere de colaborare privind editarea de harti cicloturistice. In pofida dificultatilor economice globale, Grindenii sunt optimisti. Ei au pregatit 671 de harti tematice si spera ca, pana in 2001, sa editeze hartile reactualizate ale tuturor judetelor, precum si o harta turistica multifunctionala a Romaniei.
„Viitorul nu este chiar atat de trist si de negru. Sper ca vom reusi. Altfel, ce rost ar mai avea sa ne chinuim? Stiu sigur ca, pe baza principiilor economiei de piata, vom umple vidul care exista pe piata hartior”, mi-a spus Camelia Grindean, plina de optimism.    

Peter Leb