Nu trecuse o săptămână întreagă de la victoria lui Trump în alegerile din Statele Unite când șeful guvernului polonez, Donald Tusk, venea cu o insolită și surprinzătoare declarație la postul național de radio - Polskie Radio. Sătul probabil să asculte discursurile altora privind încheierea conflictului din Ucraina, Tusk anunța o inițiativă a guvernului său care ar permite încetarea focului în țara vecină, determinarea frontierelor sale și garanții de securitate pentru Kiev.
Fără a intra în detalii. La prima vedere ar fi vorba de o alternativă la mult trâmbițata propunere a celuilalt Donald, care în esență, pornește de la premisa unor cedări teritoriale din partea Ucrainei. Premierul polonez gândește mai departe în timp și în termeni de securitate. Fără a o spune în mod direct, intenționează să aducă pe pământ european spinoasa problemă a păcii în estul continentului, lăsând în planul al doilea sistemul de garanții de securitate construit și susținut de Washington. În viziunea sa, Europa s-a maturizat suficient și este în măsură șă-și ia soarta în propriile mâini, oferind și altora garanții în fața tendințelor expansioniste ale Rusiei. Nimic nou sub soare, mai ales că nu este pus în discuție echilibrul intern al NATO.
Poziția țărilor cu expunere spre Rusia trebuie să conteze în ecuația păcii
Polonia este direct interesată în evoluția conflictului și modul cum acesta se va încheia. Varșovia nu este singură. Are alături țările baltice, Finlanda și Suedia. În plus, polonezii știu că atunci când alții au luat decizii pentru ei, dar fără să-i consulte, au dispărut din istorie mai bine de un secol, iar mai încoace, unii așa-ziși prieteni – la două mări distanță – i-au vândut lui Stalin fără să clipească. Și noi românii știm la fel de bine …chiar mai bine. Arbitrajul de la Viena, Yalta, procentele lui Churchill. Numai că Tusk nu a vorbit despre noi. Știe și românește…
Cu un buget militar de aproape 4% din PIB și un program de înarmare care îl depășește pe cel al statelor mari din UE, Polonia are tot dreptul de a emite pretenții de putere regională. Consolidarea relației speciale cu Statele Unite – pentru care Varșovia este un partener fundamental politic, logistic și militar – confirmă acest statut. Este drept, Polonia a avut relații mai bune cu America în timpul administrațiilor democrate.
Acum însă a apărut o problemă. La conducerea marii națiuni prietene de peste Atlantic a venit cineva care are planurile sale în legătură cu Europa și mai ales cu chestiunea ucraineană. Nu știu în ce măsură planurile lui Trump și gândirea lui Tusk – fructul unei incertitudini privind viitorul țării sale – se suprapun. Știu însă că matricea ucraineană dobândește elemente noi, provocatoare, ca urmare a inițiativei președintelui ales de americani, mai ales dacă va fi vorba de un acord cu Vladimir Putin. Să aruncăm o privire asupra modului cum Trump privește problematica păcii în Ucraina. Este primul test pe linie de politică externă – probabil cel mai important la început de mandat – cu consecințe directe asupra credibilității sale viitoare.