Exxon Mobil şi Chevron vor să îşi vândă participaţiile pe care le deţin la cel mai mare câmp petrolifer din Azerbaidjan, o decizie care marchează retragerea celor două mari companii petroliere americane din fosta republică sovietică după 25 de ani de activitate, pentru a se reorienta spre operaţiunile din SUA, transmite Reuters.
Potrivit unor surse din industria petrolieră, Exxon Mobil speră să obţină două miliarde de dolari de pe urma vânzării participaţiei sale de 6,8% la câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) din Marea Caspică. Purtătorul de cuvânt de la Exxon Mobil, Julie King, a refuzat să comenteze, subliniind că grupul nu comentează zvonurile sau speculaţiile care circulă pe piaţă.
În schimb, rivalul Chevron a dat publicităţii un comunicat, potrivit căruia a decis să demareze procesul de vânzare a participaţiei sale de 9,57% la câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG), precum şi a pachetului de 8,9% pe care îl deţine la conducta petrolieră Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC).
Pentru ambele companii, această vânzare ar însemna punctul final al unei activităţi de 25 de ani în Azerbaidjan. Exxon şi Chevron se numără printre cele cinci companii petroliere americane care au ajutat la crearea actualei industrii petroliere azere după colapsul URSS şi în 1994 au preluat participaţii la câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG). Această tranzacţie a fost denumită de Azerbaidjan şi partenerii săi „contractul secolului”, graţie marilor rezerve de petrol ale acestui zăcământ şi speranţelor că noi descoperiri vor ajuta Europa să îşi reducă dependenţa de petrolul şi gazele naturale ruseşti.
Câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) este responsabil pentru cea mai mare parte din producţia de petrol a Azerbaidjanului. În prima jumătate a acestui an, din acest zăcământ s-au produs aproximativ 600.000 de barili de ţiţei pe zi, adică trei sferturi din producţia totală de petrol a Azerbaidjanului.
Pe lângă Exxon şi Chevron, alte companii membre în consorţiul care dezvoltă câmpul petrolifer Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) sunt grupul britanic BP, cu o participaţie de 30,4%, grupul Socar din Azerbaidjan, cu o participaţie de 25%, grupul japonez Inpex, cu 9,3%, şi compania norvegiană Equinor, cu 7,3%. Firmele TPAO (Turcia), Itochu (Japonia) şi ONGC Videsh (India) au participaţii mai mici.
Iniţial, cinci companii americane – Exxon, Amoco, Unocal, Pennzoil şi McDermott – au participat la lansarea acestui proiect în urmă cu 25 de ani, după prăbuşirea URSS. Proiectul Azeri-Chirag-Gunashli (ACG) a fost susţinut de Occident care spera că va putea să îşi reducă dependenţa de resursele energetice din Rusia. Însă, între timp, au fost făcute alte descoperiri petroliere, iar majoritatea companiilor americane s-a retras din proiectul ACG, pe fondul creşterii controlului Azerbaidjanului asupra resurselor sale energetic via grupul de stat Socar.
În prezent, în România compania Exxon activează şi pe partea de explorare şi producţie de gaze naturale şi petrol în perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru care a semnat un acord de explorare cu OMV Petrom. Împreună, cele două companii au găsit o acumulare de gaze estimată între 42 şi 84 miliarde de metri cubi.
Marea Neagră este una dintre zonele cu cel mai bun potenţial de resurse începând cu anul 2018 dintre toate zonele pe care le tatonează în acest moment ExxonMobil în căutarea de gaze naturale.
Compania petrolieră Chevron s-a retras din România în urmă cu câțiva ani, iar în primavera acestui a aflat că va plăti Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) suma de 73.450.000 de dolari, în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune fără respectarea obligaţiilor financiare.
Potrivit Executivului, ANRM şi Chevron România Holdings au încheiat, pe 3 martie 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare – dezvoltare – explorare în perimetrele EX-17 Costineşti, EX-18 Vama Veche şi EX-19 Adamclisi, aprobate prin hotărâri de guvern, care prevedeau obligaţii minime de explorare asumate de Chevron.
În noiembrie 2014, Chevron a informat ANRM că renunţă la acordurile de concesiune. ANRM a refuzat să emită, însă, decizia de încetare a concesiunii, pentru nerespectarea, de către compania petrolieră, a articolului 40 din Legea petrolului. Chevron nu a pus la dispoziţia autorităţii competente “suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier”, se arată într-un comunicat al Guvernului din urmă cu câteva luni.
