In familia Gazea a existat un preot suferind de tromboflebita care, la 60 de ani, a fost nevoit sa recurga la un regim alimentar bazat pe cruditati si grau incoltit. Rezultatul: amputarea picioarelor cangrenate a putut fi evitata. Convins de efectele miraculoase ale regimului, nu l-a mai abandonat pana la sfarsitul vietii. Adica… la 100 de ani.
Graul pe care il consuma necesita insa o masina de zdrobit. Fiul sau a incropit o morisca pe care a folosit-o pana in 1989. Intamplarea a facut ca, intr-o zi, din cauza unei piese in plus sau in minus, masinaria sa nu mai scoata grau tocat, ci sub forma de fulgi.
Constantin Gazea, nepotul preotului, s-a gandit ca inventia merita mai multa atentie si ca produsul finit ar putea fi comercializat chiar in forma respectiva. In 1993 a inceput sa ia in calcul posibilitatea unei microproductii. Impreuna cu un coleg de serviciu, Marin Cristea, a construit instalatiile de care avea nevoie pentru obtinerea fulgilor.
Originalitatea retetei consta in faptul ca produsul nu este prelucrat termic, pastrandu-se astfel nealterata valoarea biologica si nutritiva a graului germinat.
Vanzarile din 1998 au depasit un miliard de lei
Activitatea productiva a inceput in 1995, in cadrul unei asociatii familiale care in 1997 s-a transformat in SRL. Constantin Gazea isi aminteste cu placere de perioada de inceput: „Lucram intr-o camaruta, la mine in curte. Dimineata dadea cineva drumul la uscator, iar dupa-amiaza, cand ma intorceam de la serviciu, scoteam o sarja, apoi spalam graul si-l pregateam pentru a doua zi. Banii nostri de salariati la stat ii cheltuiam, in cea mai mare parte, pe tot felul de motorase si piese, pentru a ne construi utilaje. Din aceasta cauza, mereu aveam discutii acasa”.
Faptul ca au facut totul cu mainile lor – instalatii de producere a fulgilor, uscatoare, masini de lipit etc. – i-a scutit pe cei doi asociati de multe cheltuieli.
Primele livrari le-au facut cu sacosa prin diverse intreprinderi, oferindu-le celor de la contabilitate produsul botezat Granovit si asigurandu-i ca vor scapa de constipatie. Doamnele care aveau o munca sedentara si, ca atare, tendinte vizibile de ingrasare, au fost primele care au fost dispuse sa-l incerce. O data cu aparitia efectelor pozitive, piata a crescut, iar Granovitul a inceput sa se vanda si in magazine. Astazi, de la doi-trei angajati si 15 pachete de fulgi pe zi, societatea din Braila a ajuns la 30 de angajati si colaboratori si la o productie zilnica de 500 kg. Dispune insa de o capacitate de sase ori mai mare, pentru ca acum activitatea s-a mutat intr-un spatiu mult mai amplu, cumparat de la o intreprindere aflata in lichidare. Intre timp, firma a trecut si pe producerea de musli, tot dupa reteta proprie, folosind in loc de zahar, miere de albine. Anul trecut, vanzarea celor doua produse a insemnat un miliard de lei.
In momentul in care Intreprinderea Progresul si-a inchis portile, cei doi colegi au mizat totul pe succesul Granovitului. „Voi ce faceti, ma?” – erau intrebati de fostii colegi. „Grau incoltit!”, venea raspunsul care, in cel mai bun caz, starnea doar zambete.
Oamenii de stiinta
sustin Granovitul
Acum, situatia s-a schimbat radical, toata lumea recunoscand virtutile acestui aliment de protectie. In 1996, la Salonul International al Inventiilor, Cercetarii si Transferului Tehnologic, produsul din grau germinat sub forma de fulgi si procedeul de obtinere a acestuia au primit medalia de aur. In urma cu trei luni, palmaresul firmei s-a mai imbogatit cu o medalie de aur, obtinuta de asta-data in afara tarii, la Bruxelles.
„Nu am fi obtinut toate aceste rezultate fara ajutorul profesorilor universitari de la Institutul Politehnic si Facultatea de Chimie Alimentara din Galati”, recunoaste Constantin Gazea. „Ei ne-au sfatuit sa brevetam ideea, ne-au pus la dispozitie studiile proprii privind efectul graului germinat asupra organismului. In special, dna prof. dr. ing. Rodica Segal ne-a indrumat toti pasii si ne-a prezentat produsul la toate seminariile la care a participat”.
Fiind un aliment cu virtuti terapeutice, Granovitul este distribuit atat la centrele de paine din tara, cat si la farmacii sau supermarketuri. Se intentioneaza chiar introducerea lui in reteaua Metro, in momentul in care va beneficia de un ambalaj corespunzator.
Filozofia produsului este urmatoarea: investesti la tinerete, pentru a economisi la batranete. Cu alte cuvinte, este foarte important sa consumi de timpuriu cereale, in special grau incoltit, datorita efectelor benefice pe care acesta le are asupra sanatatii: dispar stresul si oboseala, se imbunatateste digestia, se curata organismul de toxine, dispar straturile neplacute de grasime, se regleaza tensiunea arteriala etc.
Produsul este curtat
de straini
Marea problema a conducerii SC Granovit SRL din Braila este aceeasi ca a tuturor inventatorilor romani. Prin Legea nr. 64/octombrie 1991 privind brevetele de inventii se prevedea: profitul obtinut ca urmare a unei inventii este scutit de impozit in primii cinci ani de aplicare, calculat de la data valabilitatii brevetului si ramane, in acest caz, integral la dispozitia unitatii care o aplica. Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 anuleaza, printre altele, si scutirea pentru aplicarea inventiilor. Legea bugetului pentru 1996 reintroduce aceasta scutire. O reparatie morala de scurta durata pentru ca, din pacate, aceasta lege are valabilitatea un an si a fost inlocuita, fireste, de Legea bugetului pe anul 1997. Pentru inventatori, aceasta lege a fost intunericul de la capatul tunelului, despre scutirea impozitului pe profit nemaiamintindu-se absolut nimic. Asa ca, reintra in vigoare OG nr. 70/1994 cu referire la inventii, aspect pe care cei implicati in producerea Granovitului l-au adus la cunostinta parlamentarilor printr-o scrisoare inmanata deputatului de Braila in 1998, dar la care nu s-a primit nici un raspuns.
Din lipsa unei protectii reale si a unei fiscalitati adecvate, multi inventatori parasesc tara cu tot cu brevete, ajungandu-se, nu de putine ori, in situatia ca Romania cumpara produsele romanilor pe valuta.
Granovit a starnit deja interesul strainilor, dornici sa-l utilizeze in industria cosmetica. Datorita calitatilor sale antioxidante, graul germinat favorizeaza eliminarea toxinelor si intinerirea tesuturilor. Astfel ca societatea a avut si cereri pentru export. „De ce sa-mi bat capul sa fac fulgi, sa fac etichete, sa car pungi, cand pot face masini? Prefer sa gasesc un partener strain, impreuna sa ridicam fabrici de producerea fulgilor – fabrici la care sa fiu coactionar – decat sa export produsul finit. Este mai simplu si mai avantajos”, conchide Constantin Gazea.