Oamenii care fac bani sunt intotdeauna in bataia reflectoarelor. Cei care traiesc doar din salarii vor sa intre in pielea celor bogati si acumuleaza, uneori cu placere, alteori cu invidie, informatii despre marii magnati. In clasamentul celor mai puternici oameni de afaceri din Romania locurile se schimba.
Si politica afaceristilor se schimba, in functie de problemele de care se lovesc sau de oportunitatile care li se deschid. Experienta este intotdeauna cea mai buna lectie pe care o poate primi un om de afaceri.
Viorel Catarama spune ca a invatat, din experienta celor 12 ani de afaceri, ca un „singur om nu poate sa conduca direct un imperiu”. El nu mai crede in delegarea de competente, afirmand ca „un om platit sa administreze o afacere nu va da rezultatele asteptate, pentru ca: daca este fidel, este incompetent, iar daca este competent, nu este corect”.
Ioan Niculae si-a dezvoltat activitati in diverse domenii. Si este hotarat sa nu se opreasca aici. Ambitiile sale de a cuceri noi teritorii raman inca treze.
Interagro deruleaza 300 mil. USD
In timp ce pierdea din mana Tutunul Romanesc, in atentia lui Ioan Niculae intrau alte afaceri.
Desi este prezent in lumea afacerilor inca din 1994, despre Ioan Niculae nu se stiau prea multe lucruri pana in primavara anului trecut, o data cu participarea sa la privatizarea Societatii Nationale a Tutunului Romanesc, scandal ce l-a adus in ochii presei. Ocaziile de a iesi din spatele cortinei (unde a preferat sa stea ani in sir), pe scena, nu au lipsit. La privatizarea rafinariei Astra Ploiesti in 1997, numele lui abia s-a auzit. Ceva valva in presa a fost facuta cu prilejul privatizarii Asirom, in 1998, cand holdingul pe care-l conduce, Interagro SA, a preluat controlul societatii de asigurare.
Si totusi, din punct de vedere financiar, Ioan Niculae este unul dintre greii oameni de afaceri din Romania. Grupul sau de firme cuprinde 23 de societati comerciale, ce-si desfasoara activitatea in multe domenii: de la agricultura, alcool, petrol, industrie chimica, pana la sport si agrement. In tot holdingul are 11.800 de angajati. Principalul obiect de activitate al grupului de firme Interagro este comertul exterior. Fata de 1998, valoarea totala a importurilor si a exporturilor efectuate de aceasta companie s-a dublat la sfarsitul anului trecut, ajungand la 112 milioane de dolari. Numai exportul de ingrasaminte chimice i-au adus companiei, anul trecut, peste 31 milioane dolari, iar cel de produse petroliere, 27 milioane dolari. Cifra de afaceri pe care o deruleaza firmele pe care le detine se ridica la circa 10.000 miliarde lei, adica peste 300 milioane de dolari in ultimul an.
Ioan Niculae nu a scapat, o data iesit la rampa, de contestare. Nu au lipsit speculatiile de genul: „este omul fostei puteri”, „a dat spaga de trei milioane de dolari pentru a pune mana pe SNTR”. La aceste acuzatii raspunsul lui nu a intarziat sa apara: „Sunt cele mai mari prostii care se puteau scrie”.
In toamna anului trecut, suspendarea privatizarii SNTR parea o mare lovitura pentru noul proprietar ce castigase acest statut doar cu cateva luni inainte. Insa Ioan Niculae nu a incetat sa-si dezvolte celelalte afaceri. In timp ce pierdea din mana afacerea SNTR, in atentia sa intrau alte business-uri. A batut palma cu unul dintre cei mai mari producatori in domeniul moraritului din lume, firma Buhler din Elvetia, care ii va furniza utilajele ultramoderne pentru o moara la Zimnicea, cu o capacitate de 150 tone grau/zi . Investitia se ridica la peste 5,5 mil. DM.
Investitiile in fotbal nu i-au adus satisfactie
Dintre toate afacerile pe care le are, omul Ioan Niculae tine cel mai mult la agricultura. De aici si dorinta sa de a se extinde cat mai mult in acest domeniu. „Inca de la infiintarea firmei Interagro SA, s-a aplicat la nivelul companiei o politica de integrare pe verticala, de transformare a acesteia intr-un grup de firme in care sa se favorizeze activitatile de productie in lant”, ne explica Ioan Niculae, presedintele Interagro SA. Baza agricola de la Zimnicea este un exemplu ce ilustreaza productia in lant in sectorul agricol si al industriei alimentare: detine 59 de tractoare, 80 de combine, instalatii de irigat, in care numai in acest an s-au investit 3,7 milioane de dolari, dupa cum spune chiar Ioan Niculae. Interagro detine peste 50.000 de hectare teren arabil, in special in partea de sud a tarii, si silozuri cu o capacitate totala de depozitare a cerealelor si plantelor tehnice de 600.000 tone, volum care il inscrie printre cei mai mari angrosisti de cereale din Romania. Ingrasamintele chimice folosite la culturi provin din propriile combinate: Sofert Bacau SA si Azochim Savinesti. O parte din productia de cereale se duce mai departe in lantul de firme din sectorul industriei alimentare. 10% din productia de grau este folosita in industria de morarit si panificatie a companiei. Restul este comercializat pe piata interna sau externa. Faina produsa in propriile mori este utilizata mai departe pentru fabricarea painii si a specialitatilor de patiserie in cele 12 fabrici de paine detinute de Interagro. Tarata rezultata in urma macinarii este utilizata pentru hrana porcilor de la Suinprod SA Zimnicea.
Faina rezultata este utilizata pentru producerea painii si a specialitatilor de patiserie in cele 12 fabrici de paine ale grupului Interagro. O parte din recolta de porumb se duce la Alco Zim SA, o fabrica de alcool etilic rafinat, unde compania a investit cinci milioane de dolari. Tot la Zimnicea mai exista si o fabrica de productie si imbuteliere bauturi alcoolice, apartinand aceluiasi grup de firme, pentru care numai partea de echipamente a costat 1,7 milioane marci. Exemplul poate continua cu sfecla de zahar care se foloseste ca materie prima in fabrica Zaharul SA, cu floarea-soarelui care ia calea fabricii de la Rosiori pentru producerea uleiului rafinat etc.
In opinia omului de afaceri Ioan Niculae, sectorul agricol si al industriei alimentare, rafinaria Astra si societatea de asigurari Asirom (ce detinea la sfarsitul anului 2000 o cota de piata de 28,5% in domeniul asigurarilor) sunt afacerile care merg cel mai bine in holdingul Interagro, iar cel mai putin profitabil este fotbalul. „Banii bagati in clubul Astra Ploiesti (14,8 milioane dolari) nu mi-au adus, din punct de vedere sportiv, nici o satisfactie”, spune omul de afaceri.
Cum isi descrie Ioan Niculae succesul in afaceri? „Afacerile mele sunt ca o piramida, si fara o descentralizare pana la cel mai jos nivel nu s-ar fi ajuns aici. Oamenii mei au mana libera. Sigur ca se fac periodic analize economice pe fiecare unitate in parte, si din aceste rapoarte imi dau seama daca merge bine sau nu treaba”.
Ambitiile lui Ioan Niculae de a-si dezvolta afacerile au ramas treze. Dar are o problema: bancile. De la caderea Bancii Turco Romane, la care Ioan Niculae avea oricand usa deschisa pentru credite (dupa cum a declarat intr-un interviu acordat revistei noastre anul trecut), Interagro a pierdut un finantator disponibil la nevoie. Intrebat daca acum are credite luate, raspunde categoric:” In afara creditelor de lucru, nici o banca romanesca nu m-a ajutat cu nimic. Eximbank nu mi-a acordat nici macar o scrisoare de garantie. In aceste conditii, Eximbank nu este o banca, ci o casa de schimb valutar”.
In planurile sale de viitor nu a renuntat la ideea de a deveni din nou proprietarul SNTR. La cursa urmatoare pentru privatizarea fostei regii a tutunului, unul dintre concurenti va fi, cu siguranta, Ioan Niculae.
Catarama s-a lovit de pragul de sus
A scapat de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, a iesit basma curata din afacerea SAFI. Si-a restructurat imperiul, a renuntat la unele participatii, chiar si la ambitiile de a fi lider in politica. Numele lui este Viorel Catarama.
Dupa 12 ani de experienta in afaceri, Viorel Catarama recunoaste ca a gresit atunci cand s-a decis sa construiasca singur un imperiu care sa acopere mai multe domenii de activitate. „Mi-am dat seama ca extinderea in mai multe domenii de activitate n-a fost o decizie prea corecta. Nu poti conduce de unul singur mai multe firme cu obiecte de activitate diferite: si o banca, si o societate de asigurari, si o societate de brokeraj, si un fond de investitii, si un ziar, o societate care se ocupa cu productia de mobila, alta care se ocupa cu comercializarea mobilei”, precizeaza Catarama. r
In 1990, Catarama punea pe picioare prima sa firma, Elvila, al carei principal obiect de activitate era comertul cu mobila. De atunci, pe langa Elvila au aparut mai multe firme controlate de omul de afaceri Catarama. A creat o banca – Libra Bank, o societate de valori mobiliare – Intervam, un fond de investitii – FMOA, un fond privat de pensii – SOPAS, a cumparat fabrici de mobila, a dezvoltat reteaua de centre de desfacere a produselor de mobilier si detinea ziarul Ora. „Eu credeam ca pot sa dezvolt toate aceste activitati, financiare, bancare, editare presa, mobila. A fost o greseala de care mi-am dat seama ulterior, pe masura ce economia a intrat in criza”, spune Catarama. r
Primul pas – cedarea controluluir
Asemenea multor oameni de afaceri, Catarama a delegat competentele. Experienta i-a aratat, insa, ca nici aceasta nu este o solutie. „Competentele pe care eu le-am dat nu mi-au adus rezultate si mi-am dat seama ca daca nu controlezi direct o afacere, cu persoane platite pentru acest lucru nu este posibil sa reusesti. Oamenii ori nu sunt corecti, ori nu sunt competenti”, subliniaza omul de afaceri. r
Din 1997, Catarama si-a schimbat politica in afaceri. Perioada 1997 – 2000 a fost cea mai neagra pentru omul de afaceri. Dincolo de criza care a afectat majoritatea afacerilor din economia romaneasca, Viorel Catarama a avut propriile lui probleme. In 1996, cel mai mare fond mutual, FMOA, capotase. Elvila International, firma din grupul de societati care ii apartineau lui Catarama, beneficiase de finantari in suma de aproape 52 miliarde lei, cu scadenta in anul 2000. „Sub presiunea opiniei publice, Elvila International a returnat in avans finantarea primita. Atunci a pierdut Elvila International, al carui plan de afaceri a sarit in aer, dar au pierdut si fabricile pe care Elvila International le controla, pentru ca si ele beneficiasera de aceste finantari. Dupa criza FMOA, tot sistemul s-a angajat, de buna voie si nesilit de nimeni, sa ramburseze aceste finantari”, explica Viorel Catarama. Trei ani mai tarziu era cautat de portareii de la Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare, pentru recuperarea unui credit contractat la Bancorex.r
Atunci, Catarama s-a decis sa-si vanda din participatiile care nu erau legate de principalul obiect de activitate si sa se concentreze pe productia si comercializarea mobilei (are patru fabrici de mobila si 45 de centre de desfacere, in toata tara). A vandut Libra Bank, SAFI Invest, a vandut actiunile la societatea de presa Viitorul Romaneasc, si-a redus participatiile la o serie de companii. r
Pentru manageri, reguli draconicer
Fabricile din domeniu treceau prin mari crize, oamenii nu-si primeau salariile la timp, aveau loc concedieri. Banii incasati din vanzarea participatiilor la alte societati au fost folositi pentru investitii. In fabricile sale de mobila a investit, in total, 21 milioane de dolari: 10 milioane de dolari la fabrica din Beius, 3,5 milioane la cea din Ramnicu-Valcea, doua milioane la Relaxa, un milion la cea din Piatra Neamt, 4,5 milioane de dolari in noul Centru Comercial al Elvilei (care a luat locul Centrului de Afaceri, preluat de AVAB). Firmele din grupul de companii care formeaza averea lui Catarama au o cifra anuala de afaceri de 100 milioane de marci germane (aproape 1.000 miliarde lei anual), potrivit propriei sale declaratii.r
O data cu restructurarea „imperiului sau”, Catarama a impus noi reguli in companiile pe care le controleaza. Activitatea este organizata pe centre de profit. Firmele sale nu lucreaza decat pe baza de comenzi. „Daca nu sunt comenzi, oamenii trebuie sa mearga in concediu automat, in acea secunda. Daca nu au plecat, in secunda imediat urmatoare incep sa spuna: trebuie sa-mi dai banii, eu am venit la serviciu. Este un sistem draconic, dar care a permis sa tina in viata fabricile si sa le impuna, chiar, pe piata mobilei”, explica Viorel Catarama. A introdus reguli care sa blocheze risipirea banilor. Contractele incheiate cu managerii firmelor sale au prevederi foarte stricte: cheltuielile reprezinta un anumit procentaj din venituri, aprovizionarile se fac obligatoriu pe baza de licitatii. „Un departament specializat, urmareste in continuu toate contractele de aprovizionare. Achizitiile se fac in urma licitatiilor”, precizeaza Catarama. Duritatea contractelor de management nu se opreste aici. „Experientele trecute mi-au aratat in ce nenorociri poti intra in momentul in care ai o singura datorie catre stat, asa ca am luat masuri pentru a impiedica aceste situatii”, spune Catarama. Pentru neplata datoriilor catre buget sunt sanctionati directorii firmelor, carora li se imputa penalitatile de intarziere.r
Pas cu pas, Catarama incearca sa scape de toate problemele care i-au afectat afacerile. Nu poate alunga insa concurenta. Dimpotriva, chiar o tine aproape. „Cred ca Elvila si Mobexpert domina piata mobilei in Romania”, spune Catarama. Si totusi, directorul general al Mobexpert ii este un bun prieten. „Eu cu Dan Sucu mergem si jucam tenis, am facut si vacante impreuna, dar o relatie de prietenie n-are nimic de-a face cu o relatie in business. Discutiile despre domeniul care ne intereseaza pe amandoi se rezuma doar la informatii generale de piata, niciodata chestii concrete”, afirma Catarama.r
Mai are Catarama timp sa se gandeasca la politica? El spune ca da si crede ca in legislatura viitoare va fi prezent in Parlament. Si-a pierdut insa apetitul pentru functii politice la nivel inalt. „In politica este ca si in afaceri. Daca gandesti ca poti fi presedintele unui partid facand politica o zi sau doua zile pe saptamana, e o mare eroare. Ca sa poti sa fii cu adevarat un bun presedinte de partid, trebuie sa faci politica sapte zile din sapte. Un presedinte de partid poate sa faca afaceri, dar nu va fi prezent nici intr-o parte, nici in cealalta. Eu am incercat la un moment dat sa fac treaba asta si am avut de suferit. N-am facut nici una, nici alta foarte bine”, conchide omul de afaceri. tr
