Efectele intalnirii sefilor de stat sau de guvern din G7 s-au propagat si pe parcursul saptamanii trecute. Euro si yenul au continuat sa creasca, urmare a deficitelor pe care le inregistreaza economia SUA. Moneda unica a atins joia trecuta un maxim de 1,1860 dolari, in timp ce cea japoneza a intregistrat un maxim al ultimilor trei ani, de 108,88 yeni/dolar. In aceeasi zi dolarul scadea la 32.721 lei, iar euro urca la 38.701 lei. Reaminitim ca in Dubai, la finele lui septembrie, la reuniunea liderilor din statele G7 a fost luata decizia instaurarii unei flexibilitati mai mari a cursurilor de schimb.Cu rezerva valutara grevata de cresterea importurilor, BNR a decis sa modifice dobanda de interventie. Ea a majorat cu un punct procentual dobanda cu care atrage depozite de la banci, pana la 20,25%, dupa ce in septembrie aceasta urcase de la 18,25% la 19,25%. Motivatia adusa a fost dorinta de atenuare a presiunilor inflationiste determinate de cresterea tarifelor energetice, dupa ce in septembrie modificarea fusese pusa pe seama cresterii mult prea rapide a creditului neguvernamental.Efectul deciziei a fost imediat, BNR atragand de la banci 5.675 miliarde lei. In acelasi timp, nivelul tranzactiilor interbancare din piata valutara a coborat sub 100 milioane euro, cu exceptia zilei de marti, cand euro a crescut cu aproape trei centi, iar cateva zeci de milioane de euro au fost vandute pentru a stopa deprecierea leului.O parte a operatorilor de la Sibiu cred ca moneda americana va inregistra o schimbare de directie, ei mizand pentru sfarsitul lunii pe o paritate de 1,15 dolari/euro. Euro a fost tranzactionat, pentru scadenta 31 octombrie, la un pret futures de 38.700 lei, iar dolarul la 33.300 lei. Increderea in revenirea dolarului este mai scazuta in randul vanzatorilor de optiuni CALL pe raportul leu/dolar. Ei au vandut optiuni la un pret de exercitare de 33.300 lei cu prime de 40.000 – 44.000 lei si de 33.400 lei cu prime de 60.000 lei.In ochii multor analisti decizia din Dubai a reprezentat raspunsul la apelul facut de secretarul Trezoreriei americane, John Snow, pentru o apreciere mai mare a yenului si yuanului (in special) pentru a corecta deficitul comercial al SUA cu China si Japonia. Pe de alta parte, ea a fost considerata drept o renuntare tacita la politica „dolarul tare”, ceea ce a imprimat un avant si mai mare pentru moneda europeana.In aceste conditii, euro a urcat la inceputul lunii la 1,1767 dolari. In 3 octombrie paritatea a cunoscut o schimbare de directie, dupa anuntarea reducerii somajului in SUA, euro scazand la 1,1570 dolari.A urmat insa la inceputul saptamanii trecute o mare „bomba”. Aflat la incheierea mandatului sau, Wim Duisenberg, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), a sugerat in cadrul unui interviu ca BCE nu va interveni pe pietele internationale pentru a tempera aprecierea euro. Duisenberg a declarat ca deprecierea dolarului era „inevitabila”, dorindu-si, totusi, ca aceasta evolutie sa aiba loc treptat.Au urmat zile fierbinti pentru euro, care a urcat de la 1,1536 dolari, lunea trecuta, la un maxim de 1,1860 dolari, in data de 9 octombrie, deprecierea dolarului fata de inceputul anului depasind 30%. Dupa atingerea acestui maxim, cei care se aflau pe pozitii de vanzare de euro au considerat ca este momentul sa isi incaseze profiturile, mizand pe o crestere a indicilor bursieri americani, datorita informatiilor pozitive venite din partea marilor companii. Insa, in doar cateva ore moneda unica a scazut pana la un minim de 1,1689 dolari. Cu toate acestea, majoritatea analistilor nu au renuntat la opinia ca moneda europeana va atinge, pana la sfarsitul anului, paritatea de 1,20 dolari.Un broker de la bursa la termen din Sibiu, crede ca cei care au deschis pozitii futures „long” (de cumparare) „au in vedere testarea de catre euro a nivelurilor de 1,1930 dolari (maximul istoric, din 16 iunie 2003) si de 1,2040 dolari. In ceea ce-i priveste pe vanzatori, ei asteapta o retragere a paritatii pana la valoarea de 1,1340 dolari/euro”.