Dolarul a scăzut cu aproape 2% faţă de un coş de valute principale de la începutul anului 2017, după ce noua administraţie SUA a pornit la atac şi a acuzat China, Europa şi Japonia că urmăresc politici pentru valute slabe, a comentat Ole Hansen, Head of Commodity Strategy/Saxo Bank.
Potrivit acestuia, sectorul mărfurilor se confruntă în continuare cu o prăpastie din ce în ce mai mare între cererea mare de investiţii şi performanţa relativ slabă a preţului. Indicele Bloomberg Commodity, care urmăreşte performanţa unui coş de mărfuri principale, se tranzacţionează aproape neschimbat de un an. În această vreme, poziţia net-long a 22 de mărfuri principale a atins niveluri aproape record.
Încrederea puternică în capacitatea OPEC de a reduce producţia de petrol şi de a reechilibra piaţa a fost principalul factor determinant al creşterii, atât ţiţeiul WTI, cât şi cel Brent având parte de o cerere mare.
Metalele preţioase s-au redresat faţă de perioada de scădere de la finalul lui 2016, datorită incertitudinii crescânde în legătură cu impactul geopolitic şi economic al anunţurilor politice făcute de preşedintele american Donald Trump.
Metalele industriale cum e cuprul au fost susţinute de preocupările legate de întreruperea aprovizionării din cauza grevei.
Fondurile speculative deţin în prezent o poziţie net long de 2,3 milioane de contracte futures şi options în 22 de mărfuri principale. Mare parte din această poziţie aparţine sectorului energetic (57%), în timp ce agricultura vine pe locul 2 cu 32%, doar un procent de 11% fiind deţinute în prezent în metale preţioase şi cupru, a adăugat Ole Hansen.
Ţiţeiul rămâne limitat la un anumit interval ca urmare a reducerilor OPEC şi îngrijorărilor geopolitice cu privire la faptul că înăsprirea atitudinii SUA faţă de Iran este cumva compensată de creşterea producţiei americane şi libiene. Gazul natural este în scădere datorită lichidării prelungite continue, pe măsură ce iarna se îmblânzeşte, reducându-se cererea de gaz pentru încălzire.
Atât preţul ţiţeiului WTI, cât şi al celui Brent au fost blocate într-un interval relativ strâns în ultimele luni. Preţul a fost susţinut de o creştere a cererii speculative, ca reacţie la implementarea prognozată şi de succes a reducerilor de producţie ale companiilor OPEC şi non-OPEC. Faţă de acestea, perspectiva unei redresări puternice a producţiei SUA şi o revenire a producţiei din Libia au dus la existenţa unei limite a creşterii.
Ţiţeiul Brent se confruntă cu un interval de rezistenţă între 57,5 – 58,5 dolari/baril, cu susţinere la 55 dolari, peste minimul de 53,6 dolari pe luna ianuarie. AGERPRES