avea costuri de productie de 90-95 de dolari pe tona. Aceeasi cherestea era vanduta in portul Galati cu 116-120 de dolari pe tona. Intre timp, insa, dolarul s-a depreciat sensibil in raport cu moneda nationala, mentinandu-se, practic, la o valoare de circa 33.000 de lei. Insa costurile de productie au evoluat dupa moneda europeana, care s-a apreciat puternic, si inflatie.In aceste conditii, costurile firmei din Suceava au urcat la 100-110 dolari pe tona de cherestea, in vreme ce pretul de vanzar
avea costuri de productie de 90-95 de dolari pe tona. Aceeasi cherestea era vanduta in portul Galati cu 116-120 de dolari pe tona. Intre timp, insa, dolarul s-a depreciat sensibil in raport cu moneda nationala, mentinandu-se, practic, la o valoare de circa 33.000 de lei. Insa costurile de productie au evoluat dupa moneda europeana, care s-a apreciat puternic, si inflatie.In aceste conditii, costurile firmei din Suceava au urcat la 100-110 dolari pe tona de cherestea, in vreme ce pretul de vanzare in portul Galati a ramas acelasi. „Desi aveam piata in Liban, am preferat sa renunt la comertul pe aceasta destinatie, dupa ce am vazut ca ieseam in pierdere”, spune Costel Chelariu, proprietarul firmei Adicost din Suceava. Cazul lui Chelariu nu este insa singular. Tot mai multi dintre exportatorii de cherestea, cu precadere cei care fac afaceri cu Orientul Mijlociu, se plang de faptul ca evolutia cursului dolarului din ultimii doi ani i-a obligat sa-si ajusteze treptat marjele de profit, pana aproape de zero. „Costurile de productie ale firmelor romanesti evolueaza, in general, dupa moneda europeana, care s-a apreciat constant. Insa cotatia dolarului fie a stagnat, fie s-a dus in jos. Din acest motiv, companiile romanesti nu se pot duce la export in zone precum Orientul Mijlociu fara riscul de a pierde”, explica Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.Pentru producatorul de soda calcinata Bega Upsom din Ocna Mures relatiile comerciale cu Orientul Mijlociu raman importante, in conditiile in care circa 40% din productia sa se duce in aceasta regiune. Totusi, „slabirea” dolarului a stricat socotelile societatii. „Acum, pentru noi, cu siguranta nu este o afacere exportul in aceasta zona, pentru ca a devenit mult mai costisitor. Noi vindem acolo strict ce nu se poate livra in Europa. Desi nu e prea profitabil, continuam sa exportam acolo pentru a ne pastra relatiile traditionale si sperand intr-o revenire a monedei americane”, spune Carmen Marcu, seful serviciului comercial al societatii. Deprecierea dolarului fata de celelalte valute a determinat „scumpirea” exporturilor romanesti, in principal in Orientul Mijlociu. „Produsele romanesti inglobeaza, de exemplu, costul cu forta de munca. Aceasta, fie ca e exprimata in lei, fie in echivalent euro, costa mai multi dolari, datorita aprecierii leului fata de moneda americana”, explica Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari. Pentru a acoperi majorarea costurilor, produsele romanesti ar trebui vandute pe mai multi dolari. Cum competitia intensa de pe piata externa nu a permis cresterea preturilor, exportatorii romani au fost nevoiti sa-si reduca profiturile, sau pur si simplu sa renunte la contractele cu Orientul Mijlociu. Insa nu se poate spune ca dolarul a lovit in toate companiile. Ispat Sidex, de exemplu, nu este afectat, asta si datorita aprecierii constante a pretului otelului in ultimul an. In plus, Narendra Chaudhary, directorul general al Ispat Sidex, spune ca „in final, ne evaluam performantele in lei, asa incat fluctuatiile cursului de schimb nu ne afecteaza”. Pe de alta parte, Eugen Dijmarescu, ministrul delegat pentru Comert, crede ca societatile romanesti care exporta in dolari ar trebui sa aiba in vedere achizitionarea de componente si echipamente de completare tot cu plata in dolari. „In acest fel se minimizeaza riscurile care decurg din evolutia divergenta a cursului de schimb euro/dolar”, explica Dijmarescu. Dupa un varf al exporturilor de peste 800 de milioane de dolari inregistrat in relatia cu Orientul Mijlociu in anul 1997, valoarea marfurilor livrate pe aceasta piata s-a redus la sub 500 de milioane de dolari in 1999. In anii 2002 si 2003, exporturile si-au revenit, ajungand la circa 750 de milioane de dolari anual.
Ce exporta romania In orientul Mijlociu
* 80% sunt produse industriale, incluzand echipamente, piese de schimb si accesorii pentru utilaje si obiective industriale, ciment si materiale de constructii, laminate, tevi si alte produse metalurgice, echipamente electrice, produse electrotehnice, cherestea si produse din lemn.
* 20% sunt produse agroalimentare, in principal cereale si animale vii.
* Totalul exporturilor realizate de Romania in tarile din Orientul Mijlociu a fost in anul 2003 de 743 de milioane de dolari, in conditiile in care importurile s-au cifrat la 165 de milioane de dolari, avand un sold pozitiv de 578 de milioane de dolari.
* Principalele tari de destinatie a exporturilorau fost anul trecut Siria, cu 124 de milioane de dolari, urmata de Egipt, cu 119 milioane de dolari, si Israel, cu 98 de milioane de dolari.