a decalajului mare fata de dobanzile din SUA. De mai bine de un an, Rezerva Federala Americana (FED) mentine la randul ei ratele dobanzilor la un record minim de 1%, incercand astfel sa sustina relansarea economiei si finantarea mai ieftina a deficitelor fiscal si de cont curent. Inaintea reuniunii BCE de joia trecuta, cand pietele asteptau un posibil anunt de reducere a dobanzilor, ceea ce ar tempera aprecierea monedei europene, dolarul a urcat miercuri pana la cel mai inalt nivel de dupa 4 decembrie 2003: 1,2056 unitati/euro. Cu numai cateva saptamani inainte analistii previzionau depasirea pragului de 1,3 dolari/euro. Strigatul de ajutor al exportatorilor europeni, pentru care au intervenit liderii guvernelor german si francez, a ramas insa fara raspuns. BCE a amanat pentru a noua luna consecutiv reducerea ratelor dobanzilor. Chiar daca nu a continuat sa creasca, dolarul a reusit in zilele urmatoare sa nu piarda prea mult teren in raport cu euro, stabilizandu-se luni la 1,23 unitati/euro si apropiindu-se de maximumul ultimelor cinci luni fata de yen (112,01 yeni/dolar). Ajutorul a venit dinspre Tokio, unde Banca Japoniei a vandut yeni pentru a sustine aprecierea monedei americane si a-si sprijini astfel proprii exportatori. Va fi, insa, revenirea dolarului una de durata? De cealalta parte a oceanului, datele privind locurile de munca create in februarie (doar 21.000, de trei ori mai putine decat in ianuarie) aduceau, dimpotriva, vesti mai proaste pentru moneda americana: cat timp economia americana va mai avea nevoie de sprijin pentru a se relansa este putin probabil ca FED se va grabi sa creasca ratele dobanzilor. In Europa, insa, reducerea acestora nu va putea fi amanata la nesfarsit daca dinspre economiile tarilor UE nu vor veni cat de curand semne de redresare.