din 2004 devenind astfel inevitabila. La fel ca in cazul primelor doua, pasul de crestere va fi mic, de numai 0,25%. Dobanzile in dolari vor ajunge astfel la 1,75%, nivel situat inca sub cel corespunzator dobanzilor in euro, mentinute de Banca Centrala Europeana (BCE) la 2%. Potrivit reprezentantilor Fed, chiar la 1,75% dobanzile pot reprezenta in continuare o sustinere monetara pentru cresterea economica, nivelul de echilibru fiind in jurul unei rate de 4%.Cu toate acestea, decizia unei noi majorari ramane controversata, in conditiile in care cresterea costului finantarilor va agrava problemele deficitului record inregistrat de Statele Unite. In plus, datele statistice indica o incetinire a ritmului de crestere a noilor locuri de munca, conditii in care, de regula, se impune mentinerea stimulentelor monetare (la nivelul dobanzilor) pentru redresarea economiei. Presedintele Fed, Alan Greenspan, a aratat insa intr-un recent discurs tinut in fata Congresului american, ca are incredere ca atat datele privind cresterea economiei, cat si cele privind piata muncii se vor imbunatati in perioada urmatoare. Previziunile sale pe termen lung nu exclud nici o reaprindere a inflatiei daca dobanzile raman atat de jos, cu toate ca situatia din august pare sa il contrazica: preturile nu au avansat cu mai mult de 0,1%, potrivit unui raport guvernamental care sugereaza ca temerile legate de explozia inflatiei de la inceputul anului au fost o aberatie.