Cursa in care ne-am angajat in fata organismelor financiare internationale a inceput. Timpii pe care ar trebui sa-i realizam, asa cum au fost ei calculati de ministrii cabinetului Nastase, arata astfel: PIB 5%, deficit bugetar 3%, inflatie 22% (Programul economic de preaderare la UE). Este adevarat, socoteala a fost facuta publica inainte ca evenimentele din septembrie 2001 sa traga fara drept de apel economia mondiala in prapastia recesiunii. Cu toate acestea, prognozele oficiale sunt mentinute
Cursa in care ne-am angajat in fata organismelor financiare internationale a inceput. Timpii pe care ar trebui sa-i realizam, asa cum au fost ei calculati de ministrii cabinetului Nastase, arata astfel: PIB 5%, deficit bugetar 3%, inflatie 22% (Programul economic de preaderare la UE). Este adevarat, socoteala a fost facuta publica inainte ca evenimentele din septembrie 2001 sa traga fara drept de apel economia mondiala in prapastia recesiunii. Cu toate acestea, prognozele oficiale sunt mentinute la aceeasi cota optimista: Romania va alerga ca o adevarata campioana si va recupera anii de bajbaiala.
Aceeasi imagine este perceputa usor diferit de organizatiile si institutiile financiare internationale ce monitorizeaza prestatiile statelor in ansamblul economiei mondiale. In linii mari, prognoza acestora este mai putin optimista sau, poate, mai realista. Cresterea economica potentiala este vazuta de Comisia Europeana ca mult mai temperata, undeva cu doua procente sub cea pe care ne-am propus-o. Economist Intelligence Unit face o apreciere asemanatoare – 3,5%, Institutul de Studii Economice din Viena ne vede la circa 2-3%. Doar Fondul Monetar International si Institute of International Finance ne coteaza ceva mai aproape de ceea ce dorim sa realizam: 4,4% – 4,6%. Nota incurajatoare a FMI-ului la capitolul crestere economica este insa puternic temperata de prognoza deficitului bugetar, data publicitatii la finele lunii decembrie 2001. Este cea mai dezastruoasa de pana acum. Romania ar urma sa inregistreze, la inchiderea socotelilor pe 2002, un deficit bugetar de 5,6%, clar peste tinta Guvernului. Si tot FMI-ul prevede o inflatie anuala peste asteptari: 25,9%.
In ceea ce priveste comertul exterior, accentele sunt diferite, in functie de cine ne apreciaza, uneori chiar contradictorii. Economist Intelligence Unit ne vede ca o mica economie deschisa ce va simti direct si destul de puternic consecintele deteriorarii conjuncturii economice din UE. Structura exporturilor (inglobeaza resurse mari de capital si munca) ne face mult mai vulnerabili decat sunt Cehia, Ungaria sau Polonia.
Comisia Economica a ONU vede insa pe dos: cea mai expusa tara ar fi Polonia, ale carei schimburi comerciale cu UE sunt foarte dezvoltate, in timp ce Romania ar fi la adapost. Programul de preaderare la UE ofera o imagine incurajatoare. De la Bucuresti, problemele tarilor membre ale UE, principalii parteneri comerciali ai Romaniei, nu sunt atat de grave incat sa tulbure cresterile pe care ni le propunem la export (8,4% in 2002, 8,5% in 2003) si nici scaderea importurilor (9,3% in 2002, 8,0% in 2003).
Dolarul american va continua sa se aprecieze in raport cu leul. Cursurile estimate pentru acest an sunt de 34.807 lei/dolar, dupa Programul de preaderare la UE sau de 35.779 lei/dolar conform Economist Intelligence Unit. In 2003, BNR se asteapta la un curs de 39.190 lei/dolar, in timp ce Economist Intelligence Unit este de parere ca un dolar american va costa 38.916 lei.
Privatizari sub asteptari
In perioada 2002-2005, Romania nu va inainta
puternic in reforma structurala, iar ritmul privatizarilor va fi sub asteptarile Guvernului. Pentru 2002, cresterea economica este estimata la 3,5%, iar in 2003, la 4,2%. PIB va fi de 1.430.626 miliarde lei,
respectiv 1.756.641 miliarde lei in anii 2002 si 2003. Deficitul bugetului consolidat este prognozat la 3,3% din PIB, iar rata inflatiei la 23%. Caracterizata ca o „mica economie deschisa”, Romania va suporta
impactul deteriorarii conjuncturii economice din UE. Exporturile sale se indreapta cu preponderenta catre aceasta zona. Din cauza structurii acestor exporturi (necesita resurse mari de capital si munca) este mai expusa decat tari ca Cehia, Ungaria sau Polonia, care exporta produse electronice sau automobile. (Economist Intelligence Unit, divizie a The Economist Group)
Caderea exporturilor
Economia romaneasca prezinta riscuri pe termen scurt din cauza deteriorarii climatului economic la nivel global. World Markets Research Center (WMRC) estimeaza o crestere a PIB in urmatorii patru ani
inferioara nivelului de 5% pe care mizeaza cabinetul Nastase. Totusi, rata de crestere economica se va situa aproape de previziunile oficiale. In ceea ce priveste exportul, se anticipeaza o scadere din cauza incetinirii cresterii economice din UE. Prin urmare, deficitul contului curent ar putea depasi tinta pe 2002. WMRC a imbunatatit recent riscul economic de tara al Romaniei de la 3 la 2,5 (la fel cu ratingul
acordat Bulgariei, Croatiei, Cehiei, Slovaciei,
Sloveniei), riscul general de tara fiind mentinut
la 2,92. (World Markets Research Center, agentie pentru analiza si evaluarea riscului de tara)
Conjunctura externa delicata
Incertitudinile din economiile puternice, impreuna cu dificultatile din unele tari, se cumuleaza pentru a diminua fluxurile de capitaluri private catre pietele emergente. Economiile estice se confrunta cu o conjunctura externa extrem de delicata, data fiind tendinta descendenta a activitatii economice. Economiile emergente, incluzand-o aici si pe cea romaneasca, vor creste in acest an cu circa 4,4%. Fluxurile de capitaluri private atrase de Romania, Bulgaria, Ungaria si Sloivacia urmeaza sa ramana la un nivel redus, dar stabil. (Institute of
International Finance, asociatia globala a institutiilor financiare)
Crestere economica 2 – 3%
Incetinirea ritmului de crestere economica a Europei de Vest ar putea reduce cu 0,5% – 1,5% expansiunea statelor din Europa Centrala si de Est. Estimat initial la 3% si 4% in anii 2002 si 2003, acesta s-ar putea situa undeva la 2%, cel mult 3%. Economiile acestor tari, printre care se numara si Romania, toate candidate la intrarea in UE, au suferit consecintele incetinirii activitatii din Vest, ca urmare a atentatelor din 11 septembrie. Deficitul balantei lor comerciale se adanceste, pe masura ce cererea interna creste (favorizand importurile), iar monedele nationale tind sa se aprecieze in raport cu moneda unica europeana. (Institutul de Studii Economice din Viena)
Vulnerabilitate externa
ONU considera previziunile oficiale la nivelul tarilor central si est-europene pentru 2002 ca surprinzator de optimiste, avand in vedere ca aceste state nu
le-au ajustat in functie de evolutia economiei
mondiale dupa atentatele teroriste din septembrie.
O crestere economica de 5% este apreciata ca fiind nerealista, avand in vedere ca toate economiile emergente din Europa, indeosebi cele estice, printre care figuram si noi, sunt extrem de vulnerabile la riscurile externe. Aceste riscuri externe se refera
in primul rand la schimburile comerciale. Cea mai
expusa este considerata a fi Polonia, ale carei schimburi comerciale cu UE sunt foarte dezvoltate. In ceea ce priveste Romania, vulnerabilitatea este mai scazuta. (ONU, Comisia Economica pentru
Europa)
Somaj in crestere
Cresterea economica in tarile candidate va fi de 3% in acest an, fata de 4% cat era prevazut. Romania, Estonia si Letonia vor inregistra cresterile economice cele mai ridicate, in timp ce in Polonia criza generata de scaderea economica mondiala va incetini ritmul cresterii. Perspectivele economice in tarile candidate au fost infulentate sever de atentatele teroriste din SUA, care au accentuat recesiunea mondiala. Aceasta criza a afectat statele UE si, implicit, si pe cele candidate la aderare, pentru care Uniunea este principalul partener comercial. Din cauza valorilor in scadere ale cresterii economice si a urmarilor a zece ani de restructurare, somajul in tarile candidate creste, iar deficitul bugetar este in crestere din cauza reducerii intrarilor la buget provenite din taxe. (Comisia Europeana