De ceva vreme, dolarul s-a înscris pe un contra-trend. Cu alte cuvinte, evoluţia lui nu mai ţine cont cu precădere de datele macroeconomice, ci de intensitatea, mai mică sau mai mare, a fenomenului de aversiune faţă de risc prezent printre investitori.
Prima mişcare importantă a dolarului din această săptămână a fost de creştere. Sau, mai bine zis, de scădere a cotaţiei EUR/USD, odată cu conferinţa de presă susţinută de Jean-Claude Trichet după şedinţa BCE. Domnia sa a nuanţat riscurile care ţin de ritmul creşterii economice din zona euro, ceea ce a determinat investitorii să ia în calcul o eventuală reducere a dobânzii de referinţă la euro în acest an. Ca urmare, cotaţia EUR/USD a scăzut la 1,4438, foarte aproape de minimul anului.
Acum câteva săptămâni, cel mai puternic risc perceput era acela al unei posibile recesiuni în SUA, iar piaţa începuse să ia în calcul faptul că întreaga economie globală va avea de suferit în urma declinului SUA. Motiv pentru care fenomenul aversiunii faţă de risc a înregistrat o creştere importantă şi, automat, dolarul a devenit monedă de refugiu. Însă, după numai câteva zile de la şedinţa BCE, cotaţia EUR/USD a recâştigat terenul pierdut, tranzacţionându-se în zona 1,4600. Moment în care au sosit datele vânzărilor en-detail din Statele Unite, care, în luna ianuarie, au crescut cu 0,3% (faţă de -0,2% estimări şi -0,4% valoarea precedentă). Paradoxal, cotaţia dolarului nu a crescut decât câteva zeci de pips, tocmai pe ideea că datele bune venite dinspre economia SUA scad şansele ca restul economiilor să fie afectate, şi de aici reducerea risk-aversion. Aşa cum am scris şi în articolul precedent, nu se poate afirma cât va mai dura fenomenul de tranzacţionare independentă de datele fundamentale. Cert este însă că piaţa nu va putea merge la infinit împotriva acestora.
sursa: www.wbs.ro
