Doliu în lumea cinematografiei. S-a stins Yvonne Furneaux, o legendă a filmului
Doliu în lumea cinematografiei. Yvonne Furneaux, una din cele mai apreciate actrițe ale anilor 60, cea mai notabilă apariție fiind în filmul „La Dolce Vita”, regizat de Federico Fellini, a murit, la vârsta de 98 de ani.
Născută în Franța din părinți britanici, Yvonne Furneaux a fost o vedetă a cinematografiei europene.
Remarcată datorită frumuseții sale, Yvonne Furneaux, crescută de ambele părți ale Canalului Mânecii, a fost apreciată pentru rolurile de femei libertine în filme antologice precum „La Dolce Vita” și drama psihologică „Repulsion”.
Actrița a murit în locuința sa din North Hampton.
Cauza decesului a fost un accident vascular cerebral
Cauza decesului a fost un accident vascular cerebral, a anunțat fiul ei, Nicholas Natteau, scrie Washington Post.
Născută în Franța din părinți britanici, Furneaux s-a încadrat perfect în spiritul unei epoci în care granițele culturale și sociale din Europa erau răsturnate de o generație postbelică dornică de schimbare. De-a lungul carierei, a lucrat cu regizori francezi, germani, spanioli, americani și britanici și italieni. A jucat în peste 30 de filme, de la comedii negre, la horror.
A fost apreciată pentru personajele care întruchipau modernitatea cu spiritul liber sau pentru rolurile de „cealaltă femeie” în relații turbulente și nefaste.
Presa britanică o numea o „tigroaică” a cinematografiei
Presa britanică din anii 1960 o numea adesea o „tigroaică” a cinematografiei, apreciind la superlativ rolurile sale puternice din punct de vedere sexual, ochii verzi pătrunzători și un accent pigmentat cu note de franceză și italiană.
Se amuza de aceste caracterizări ale presei, reamintind că, inițial, a jucat roluri de domnișoare timide, în filmele anilor 50, alături de Errol Flynn, sau de prințesă, în filmul „The Mummy” din 1959.
Fellini spunea despre ea că este „autentică”
Cu toate acestea, îi plăcea să cultive o imagine de sirenă a ecranului și de femeie fatală. La scurt timp după premiera filmului „La Dolce Vita”, regizat de Federico Fellini în 1960, Furneaux s-a întâlnit cu un corespondent al ziarului British Evening Standard pentru a bea un cocktail lângă Scalinata della Trinità dei Monti, celebrele scări din Piața Spaniei, din Roma.
În filmul lui Fellini, Yvonne Furneaux a interpretat-o pe Emma, iubita angoasată a unui jurnalist onest, Marcello Rubini, interpretat magistral de Marcello Mastroianni. Viața toxică a cuplului a făcut parte din povestea lui Fellini despre decadență, consumism și neliniștile unui bărbat aflat în derivă, în mijlocul ispitelor și îndoielii de sine.
Fellini era încânat de interpretarea actriței, declarând că ”era autentică”. Considera că vedeta filmului său, Anita Ekberg, a beneficiat de o mai mare atenție din partea criticii de film deoarece personajul său era mai „misterios și mai intrigant”.
În următorul film important, Furneaux a fost distribuită de regizorul Roman Polanski în „Repulsion” (1965).
A studiat teatru la Academia Regală de Artă Dramatică din Londra
Yvonne Furneaux s-a născut pe 11 mai 1926, în Roubaix, Franța. Tatăl ei era director la o sucursală a Lloyds Bank, iar mama era casnică.
Familia s-a mutat în Marea Britanie când Yvonne avea 11 ani. Mai târziu a studiat limbile moderne la St Hilda’s College de la Universitatea din Oxford, învățând italiană și perfecționându-și limba franceză. Apoi a fost acceptată la Academia Regală de Artă Dramatică din Londra, absolvind în 1951.
Primele roluri le-a interprettat pe scene londoneze în producții care au inclus „Macbeth” de Shakespeare și „The Taming of the Shrew”.
În curând, s-au ivit și rolurile din film. A jucat rolul unei femei părăsite în musicalul lui Peter Brook „The Beggar’s Opera” (1953), alături de Laurence Olivier. A fost distribuită în trei filme de aventură, alături de Erol Flynn, ultimul fiind „The Dark Avenger” (1955).
În 1955 a debutat în cinematografia italiană în filmul lui Antonioni, ”Le amiche”
Tot în 1955 și-a făcut debutul în cinematografia italiană cu rolul din „Le Amiche” de Michelangelo Antonioni, alături de Eleonora Rossi Drago, Madeleine Fischer, Valentina Cortese și Anna Maria Pancani.
În anii 1960, a apărut în filme precum „Povestea contelui de Monte Cristo” (1961), unde și-a întâlnit viitorul soț, directorul de imagine Jacques Natteau, și în thrillerul „The Champagne Murders”, cu Anthony Perkins.
S-a retras din actorie la începutul anilor 1970, dar a făcut o scurtă revenire în comedia „Frankenstein’s Great Aunt Tillie” (1984).
