Scriitor, critic cultural, traducător și editor, Hans Magnus Enzensberger a fost un gânditor cu multiple talente. A devenit celebru în anii 1960 și nu a încetat niciodată să scrie. A murit la vârsta de 93 de ani, transmite Deutsche Welle.
Cine a fost Hans Magnus Enzensberger?
Enzensberger s-a născut la Kaufbeuren, Allgäu, la 11 noiembrie 1929, fiind cel mai mare dintre cei patru fii. Tatăl său era tehnician în telecomunicații, iar mama sa lucra ca educatoare la grădiniță.
A început să scrie de mic copil. Îi plăceau exercițiile literare mai mult decât exercițiile militare ale organizației Tineretul hitlerist, din care băiatul sfidător a fost expulzat.
La vârsta de 15 ani, a fost înrolat în 1944 în Volkssturm, miliția națională a naziștilor, dar cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului, a reușit să dezerteze.
„Am fost foarte norocos cu părinții mei. Poate că nu au fost luptători ai rezistenței, dar nici naziști nu erau. Acest lucru mi-a oferit încă de la început o viziune diferită asupra așa-numitei comunități naziste”, și-a amintit mai târziu Enzensberger.
În 1949, Hans Magnus Enzensberger și-a început studiile de literatură, iar în 1955 a obținut doctoratul în filosofie.
În această perioadă, el a publicat și primele sale texte și a devenit membru al „Gruppe 47”, sau Grupul 47. Timp de 20 de ani, începând din 1947, participanții legendarului cerc de scriitori s-au reunit pentru a reînnoi literatura germană după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Mărturie a dezbaterilor din acea perioadă stă un schimb de scrisori între Enzensberger și poeta Ingeborg Bachmann, publicat abia în 2018, care a primit premiul Gruppe 47 în 1953 pentru poeme din „Die gestundete Zeit” (Timpul amânat).
Germania postbelică a devenit prea mică pentru Enzensberger
Călătoriile în SUA, Mexic, Norvegia și Italia i-au conferit acea internaționalitate care avea să rămână importantă pentru el pe tot parcursul vieții sale.
În 1957, a fost publicată prima sa carte de poezii „Verteidigung der Wölfe gegen die Lämmer” (Apărarea lupilor împotriva mieilor). Trei ani mai târziu, a devenit editor la renumita editură Suhrkamp.
În 1965, a fondat revista culturală Kursbuch, care a devenit referința intelectuală pentru studenții revoluționari care au ieșit în stradă în 1968. Enzensberger a intervenit în dezbaterile politice ale vremii cu o voce puternică, modelând opinia publică.
Poemele din această perioadă sunt piloni ai istoriei culturale din Germania. Primul său volum de poezii a făcut senzație când a fost publicat în 1957. La fel ca mulți dintre scriitorii angajați politic de la începutul Republicii Federale, tânărul Enzensberger și-a propus să spulbere greutatea literaturii existențialiste postbelice cu poezia sa ușoară și ironică.
S-a folosit de multe pseudonime pentru lucrările sale
Enzensberger a publicat nu numai sub numele său, ci și sub anumite pseudonime, cel mai cunoscut fiind Andreas Thalmayr, sub care a publicat un manual amuzant pentru autorii în devenire „Schreiben für ewige Anfänger” (Scrierea pentru eternii începători) în 2018 și „Louisiana Story” în 2019.
Două dintre pseudonimele care i-au fost atribuite au fost chiar feminine: Elisabeth Ambras și Linda Quilt. Prima a fost activă și în 2019, cu publicarea volumului „Fremde Geheimnisse” (Secrete ciudate).
Opera deja vastă a lui Hans Magnus Enzensberger include astfel alte câteva titluri. Nu se știe exact câte alte pseudonime a folosit Enzensberger pentru că multe nu i-au putut fi atribuite până acum.
Enzensberger a fost tatăl a două fiice, și anume Tanaquil, născută în 1957, din prima sa căsătorie cu Dagrun Kristensen din Norvegia, precum și Theresia, născută în 1986, din cea de-a treia căsătorie cu jurnalista Katharina Bonitz. În a doua sa căsnicie, Enzensberger a fost căsătorit cu Maria Makarowa din Rusia la sfârșitul anilor 1960. În lucrarea sa autobiografică „Tumult”, el a spus despre acest episod din viața sa că seamănă cu un „roman rusesc”.
