Doliu în folclorul din România. A murit meșterul popular Constantin Nițu

Constantin Nițu a fost un remarcabil meșter popular al Olteniei. El a plecat dintre noi duminică, la vârsta de 79 de ani. În ciuda eforturilor sale de a aduna mii de obiecte în decursul vieții, visul său de a înființa un muzeu în orașul său natal nu s-a putut materializa.

Consilierul cultural Valeru Ciurea de la Centrul Județean de Cultură și Arte Olt a fost cel care a făcut publică vestea tristă a plecării marelui creator popular.

Persoana care a fost alături de meșter nu numai în clipele de bucurie, ci și în cele dificile, a evocat și visul cel mai arzător al maestrului popular Constantin Nițu. Acela de a-și vedea impresionanta colecție de obiecte expusă într-un muzeu etnografic, în Poboru. Poboru este localitatea unde s-a născut Constantin Nițu și unde a dezvoltat arta meșteșugului într-o formă desăvârșită.

„Încă unul dintre Tezaurele Oltului a trecut în lumea veșniciei. Este vorba despre Constantin Nițu, de la Cornățelu, comuna Poboru, unul dintre creatorii populari ai Oltului care a lăsat brazde adânci în noi, cei care l-am cunoscut, dar și în memoria celor care au aflat, într-un fel sau altul, despre meșterul popular recunoscut la nivelul tuturor instituțiilor muzeale din România dar și un colecționar pasionat și cultivat.

Colecția sa etnografică a fost recunoscută la un moment dat de către Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România ca fiind cea de-a șaptea colecție etnografică din România, ca importanță și valoare etnografică. Această colecție, care ar fi trebuit să se transforme într-un muzeu pe care posesorul ei și l-a visat s-a împrăștiat în cele patru zări, așa cum și viața lui Constantin Nițu a trecut în acele bucăți din sufletul său, obiectele din muzeul care nu a fost să i se împlinească.

Dumnezeu să-l ierte și să îl aibă în paza sa!”, a transmis Valeru Ciurea, pe Facebook.

Constantin Nițu realiza costume populare folosind fire țesute chiar de el

La data de 5 mai 1944, Constantin Nițu a venit pe lume în satul Poboru din Oltenia. Încă din tinerețe, el s-a dedicat unui meșteșug rar practicat de bărbați. Este vorba despre realizarea costumelor populare de la producerea propriului fir și țesutul pânzei, până la croirea și decorarea pieselor vestimentare cu cusături de o măiestrie deosebită. Aceste abilități le-a deprins de la mama sa și de la cele două bunici.

Ulterior, Constantin Nițu și-a extins domeniul de activitate, angajându-se într-o muncă de cercetare profundă și lăsând în urma sa informații de neprețuit. Inclusiv despre metodele de obținere a culorilor utilizate pentru vopsirea firelor cu substanțe naturale.

Într-un dialog profund desfășurat acum opt ani, meșterul Constantin Nițu își dezvăluia regretul că existau anumite aspirații pe care le-ar fi dorit să le îndeplinească, dar pentru care simțea că era deja prea târziu, relatează presa locală.

Printre acestea se număra și visul său de a crea un muzeu etnografic în Poboru. Artistul își dorea ca aici să fie expuse cele aproximativ 5.000 de obiecte pe care le adunase de-a lungul timpului.

Conform dezvăluirilor meșterului, o proporție semnificativă dintre aceste obiecte au fost pierdute în decurs de trei ani. Fie că au fost furate, fie că au suferit degradări. În ciuda acestor pierderi, unele dintre ele au avut norocul să fie salvate și să ajungă în colecțiile unor instituții muzeale de renume.

De asemenea, Constantin Nițu ar fi fost încântat să poată împărtăși cât mai multe dintre informațiile acumulate cu cei interesați. Vă invităm să aflați mai multe informații AICI.

„Eu o să mor, şi o să mor cu foarte multe secrete, ce-am lăsat e prea puţin! Din fiecare discuţie şi-a păstrat omul ce i s-a părut interesant pentru scopul său, însă atâtea lucruri au rămas încă nespuse”, declarat în urmă cu câțiva ani, artistul Constantin Nițu, pentru Adevărul.

Artistul a primit titlul de „Tezaur Uman Viu” UNESCO în 2019

Pentru angajamentul său de o viață în promovarea artelor tradiționale, Constantin Nițu a fost onorat cu mai multe distincții de-a lungul existenței sale. Printre acestea se numără Ordinul și Medalia „Serviciu Credincios”. Ea a fost acordată de Președinția României în data de 6 mai 2003. El a primit și titlul de Tezaur Uman Viu UNESCO. A fost oferit de Comisia Națională pentru Salvagardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în 1 martie 2019.