Fost consilier al secretarului Partidului Comunist, Zhao Ziyang, Bao a susținut reforma politică în anii 1980 în timpul protestelor pro-democrație.
După ce protestele din Piața Tiananmen au fost înăbușite de puterea de la Beijing, Bao a fost exclus din partid și a fost condamnat la închisoare pentru șapte ani, fiind acuzat că a divulgat secrete de stat, scrie BBC News.
Pe 4 iunie 1989, tancurile au luat cu asalt străzile capitalei chineze Beijing, pentru a înăbuși protestele pașnice din Piața Păcii Divine (Tiananmen). Studenții și alți locuitori manifestau de mai multe săptămâni cerând reforme democratice. La sfârșitul lui aprilie, zeci de mii de locuitori ai Beijingului se solidarizaseră cu cei 100.000 de studenți care protestau pe stradă. Mișcarea a atins multe alte orașe din China.
Puțini chinezi știu azi cine a fost Bao
În anii care au urmat protestelor din Piața Tiananmen, numele lui Bao a dispărut din peisajul public, ca de altfel toate informațiile despre masacru, al cărui bilanț exact al victimelor rămâne încă necunoscut.
Astăzi, simpla căutare a numelui lui Bao pe platforma Weibo, echivalentul din China al Twitter, nu dă niciun rezultat. Ecranul spune că nu pot fi afișate rezultate din cauza „legilor și reglementărilor”. În consecință, puțini tineri chinezi mai știu azi cine a fost Bao Tong.
A fost printre cei 300 de semnatari ai Cartei 08
Născut în 1932 în orașul Haining, Bao era student la Shanghai când s-a alăturat Partidului Comunist, în pragul victoriei lui Mao Zedong, în 1949. A activat în departamentele organizaționale ale PCC la nivel local, iar mai târziu la nivel central. Bao a suportat persecuții repetate din partea forțelor de ordine ale partidului și a militanților.
A fost denunțat în timpul campaniei „Anti-Dreapta” a lui Mao, de la sfârșitul anilor 1950, în timpul căreia peste un milion de oameni au fost forţaţi să treacă prin “reforma gândirii” în lagărele de muncă, în timp ce alţii au fost întemniţaţi şi alţii linşaţi.
Bao Tong a fost printre cei 300 de semnatari ai Cartei 08, manifest semnat de Liu Xiaobo și alți disidenți chinezi, în 2008. Inspirat de ”Carta 77”, document conceput de activiștii cehi pro-democrație în 1977, manifestul chinez cerea libertate de exprimare și de întrunire, independența justiției și un guvern ales prin vot universal. Beijingul a răspuns cu o represiune puternică, condamnându-l pe Liu la 11 ani de închisoare.
Ultimul mesaj pe Twitter
Bao avea un cont de Twitter încă din 2012 și a publicat ultimul său mesaj la începutul lunii octombrie, exprimându-și susținerea pentru o postare în care erau criticate ”politica zero Covid” a Chinei și legăturile strânse ale Beijingului cu Rusia.
Într-un interviu acordat BBC Chinese în 2019 – la împlinirea a 30 de ani de la protestele din Piața Tiananmen – Bao afirma că simte că nu a realizat „nimic” în viață. De asemenea, afirma că reforma politică și viitorul pe care a sperat că le va avea China nu s-au materializat niciodată. Soția lui Bao, Jiang Zongcao, a murit anul acesta, în august, la vârsta de 90 de ani. Cei doi au avut doi copii – Bao Pu și Bao Jian.
Mesajul lui Bao către lume
Bao și-a sărbătorit cei 90 de ani cu doar câteva zile înainte de a muri. Fiul său a împărtășit ceea ce a considerat că sunt ultimele cuvinte ale tatălui său către lume: „Nu contează dacă am ajuns la 90 de ani. Important este viitorul pentru care ar trebui să luptăm cu toții… Ar trebui să facem ceea ce trebuie. Abia atunci ne vom da seama de valoarea noastră, de valoarea vieții noastre”.
