Poetul Ioan Es. Pop a încetat din viață
Literatura română a suferit o „ireparabilă pierdere” odată cu decesul poetului Ioan Es. Pop, unul dintre cei mai importanți poeți ai ultimelor decenii, cum l-a descris Mircea Cărtărescu.
Uniunea Scriitorilor din România (USR) a anunțat cu profundă durere trecerea în neființă a poetului, subliniind impactul semnificativ pe care l-a avut asupra poeziei românești.
„Uniunea Scriitorilor din România anunță cu profundă durere încetarea din viață a poetului Ioan Es. Pop. Prin dispariția lui poezia română suferă o ireparabilă pierdere. Dumnezeu să-l odihnească”, transmite USR într-o postare pe Facebook.
Acesta s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureș. A absolvit în 1993 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română – limba și literatura engleză a Universității din Baia Mare. A avut o carieră literară remarcabilă, marcată de numeroase premii și recunoașteri.
Printre cele mai notabile cărți publicate se numără „Ieudul fără ieșire” (1994), care a primit premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România și din Republica Moldova; „Porcec” (1996); „Pantelimon 113 bis” (1999), premiată de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România și Premiul pentru Poezie al Orașului București; „Petrecere de pietoni” (2003), care a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din România; „Unelte de dormit” (2011), care a primit Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundația Națională pentru Știință și Artă din București, Premiul Radio România Cultural și Premiul Asociației Scriitorilor din București; „1983. Marș / 2013. Xanax” (2013); „Arta fricii” (2016), premiată de Uniunea Scriitorilor din România – filiala Iași; și „Un somn pe scaunul electric” (2020).
Cărțile lui Ioan Es. Pop au fost traduse în multiple limbi și au ajuns la cititori din Suedia, Franța, Marea Britanie, Spania și Statele Unite, printre altele.
Ioan Es. Pop a fost distins cu numeroase premii de-a lungul carierei sale
Ioan Es. Pop a fost distins cu numeroase premii de-a lungul carierei sale, reflectând valoarea și impactul operei sale.
Printre acestea se numără Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1994), Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1994), Premiul de debut al revistei „Poesis” (1994), Premiul Festivalului Național de Poezie de la Sighetu-Marmației (1994), Premiul Primăriei Municipiului București pentru cel mai bun volum din colecția „Poeții orașului București” (1996), Marele Premiu acordat de Ministerul Culturii și Cultelor la Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, Premiul Academiei Române pentru poezie (1999), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1999), Premiul ASPRO (2003) și Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer (2004).
De asemenea, Ioan Es. Pop a fost laureatul primei ediții (2009) a Premiilor „Niram Art” de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeților”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul „Ciampi Valigie Rosse”, pentru volumul „Un giorno ci svegliamo vivi”.
În octombrie 2019, a câștigat Marele Premiu „Cununa de Lauri” de la Alicante (Spania), la ediția a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România.
