Doliu în România după ce renumitul arthitect Gheorghe Leahu s-a stins din viață. El a fost cel care a proiectat şi coordonat atât construirea magazinului Unirea, cât și sistematizarea cartierului Berceni.

Arhitectul a murit la vârsta de 90 de ani, la spitalul Elias din București. Tragicul anunț a fost făcut de Uniunea Arhitecților din România. Potrivit sursei citate, sicriul arhitectului va fi depus la capela Cimitirului Bellu, iar duminica 20 februarie, va fi oficiata înmormântarea.

Menționăm că Gheorghe Leahu a avut mai multe situații tensionate cu Nicolae Ceaușescu de-a lungul anilor. Spre exemplu, la mijlocul anilor ’80, marele arhitect a încercat să-l convingă pe Nicolae Ceaușescu să renunțe la demolarea Mănăstirii Văcăreşti, pentru a face loc „Casei Poporului”, însă nu a reușit să ajungă la rezultatul dorit.

Pe de altă parte, arhitectul a reușit să se impună prin creațiile sale. „Viața mea poate fi cunoscuta din casele pe care le-am făcut”, spunea arhitectul Gheorghe Leahu, care a fost și un talentat ilustrator, în cartea sa „O viață printre case și culori”.

Doliu imens. Un mare arhitect a murit

În ceea ce privește construcția magazinului Unirea, în lucrarea „Arhitect în Epoca de Aur”, Leahu a relatat cum îi explica lui Nicolae Ceaușescu planurile pentru clădirea celui mai mare magazin universal de la acea vreme. Arhitectul spunea că fostul președinte nu înțelegea nimic din planul prezetat și se uita doar spre machetă.

„Pentru că nu înţelegea absolut nimic, fiind incult, şi nefiind pregătit să descifreze ce înseamnă un plan, o secţiune sau o planşă (…) permanent se rotea cu indicaţiile sale numai în jurul machetei”, se arată în lucrare.

Totodată, în aceași lucrare scire că din acea perioadă machetele la scară cât mai mare au devenit obligatorii, astfel încât președintele să poată da indicații, în timp ce era plimbat cu o punte rulantă pe deasupra cartierelor în miniatură, înarmat cu o baghetă telescopică lungă de circa 2 metri.

Pe lângă lucrările sale, Gheorghe Leahu a lăsat în urmă și un jurnal secret despre anii ’80, pe care l-a donat proiectului Memorialul Sighet. În lucrare, acesta vorbește despre drama românilor alungați din caselel lor, dar și despre imaginea fără precedent a Bucureștiului din acea perioadă.

„Jurnalul descrie drama miilor de locuitori alungați din casele lor, cum arăta Bucureștiul mutilat de uriașele șantiere și inimaginabila mizerie în care se asigurau cele necesare traiului, cozile interminabile la alimente și carburanți, programul de numai două ore la televizor, frigul din case și instituții în timpul iernilor și, peste toate, copleșitoarea adulație pe care tot activul de partid îl arăta celor două „genii planetare”, Nicolae și Elena Ceaușescu,” se arată în prezentarea lucrării.